Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
O emoționantă lansare postumă
Cristina Țurlea a fost o minunată arhitectă și pictoriță care anul trecut, în februarie, a pierdut lunga sa bătălie cu cancerul, de‑a lungul căreia nu și‑a pierdut însă nici o clipă speranța și optimismul.
Încă de la primele manifestări ale bolii, în urmă cu un deceniu, a inițiat un blog în care își povestea pas cu pas experiențele, cu scopul declarat de a fi de folos altor semeni care s‑ar afla într‑o situație similară. Mai ales că s‑a documentat asupra tuturor simptomelor, a metodelor posibile de investigație și tratament, a clinicilor și spitalelor, a regimului de viață etc.
Boala a intrat în remisiune și au urmat câțiva ani la fel de fericiți ca înainte, cu multă muncă și cu expoziții personale. Munca era, din 2005, în cadrul Băncii Naționale a României, Cristina Țurlea, doctor în arhitectură și urbanism, fiind implicată în restaurarea Palatului Vechi al instituției, despre ale căror istorie și muzeu Ziarul Lumina a scris pe larg. În același timp, pasionată de istorie, a plonjat în arhive și a dat la iveală volumele „Arhitectura şi spaţiile publice”, „Cronica restaurării Palatului vechi al BNR” (premiat în cadrul Bienalei de Arhitectură) și „Simboluri în arhitectura palatelor financiar‑bancare”.
Acesta din urmă, un album de artă reflectând 9 secole de arhitectură în 240 de pagini și peste 660 de imagini, a apărut, în condiții grafice impecabile, la Editura Meronia, în 2020, dar pandemia n‑a permis o lansare decât marţi, 15 noiembrie 2022, când autoarea lui nu mai putea fi de față... Nu fizic, căci spiritual da, fiind pomenită și lăudată așa cum merita de către toți cei care au vorbit la evenimentul din sediul instituției căreia îi dăruise ultimii ei ani de viață. Începând cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, continuând cu consilierul său, Cristian Păunescu, cu Jana Balacciu Matei, din partea editurii, cu mesajul președintei Uniunii Arhitecților din România, Ileana Tureanu, citit de vicepreședinta Silvia Pintea, și sfârșind cu Nicolae Noica, fost ministru al lucrărilor publice și amenajării teritoriului (MLPAT) și actualul director al Bibliotecii Academiei Române, toți au vorbit cu prețuire și căldură despre Cristina Țurlea și era vizibil că n‑o fac din nici un fel de obligație, ci din adâncul sufletului.
Dar n‑a fost numai atât, căci s‑a vorbit mult despre istoria BNR și a clădirilor sale. Așa am aflat, de pildă, că, deși la inaugurare Palatul Vechi a fost detestat de bucureșteni, căci era o clădire masivă într‑un cartier de case cochete, ulterior a devenit un simbol al zonei și chiar al Capitalei, adunând în jurul lui nu mai puțin de 200 de instituții bancare!; că arhitectul palatului nou, Petre Antonescu, a ridicat și clădirea Academia di Romania din capitala Italiei, pe care apoi Banca Națională a donat‑o statului român; că BNR avea propriul sistem de pensii și o sală de sport pentru angajați; că hotelul Triumf, de pe Kiseleff, a fost construit pentru funcționarii băncii și multe altele.
Jana Balacciu Matei a făcut și o dezvăluire: pentru că tradiția BNR cerea ca angajații să obțină acordul guvernatorului când se căsătoreau (în ideea să se primească „în familie” doar oameni de calitate), mai în glumă, mai în serios, Cristina i‑a cerut voie lui Mugur Isărescu să se mărite cu Stelian Țurlea, jurnalist și scriitor de prestigiu (aflat în sală, desigur, la lansare, mai ales că e și îngrijitorul volumului). Guvernatorul i‑a răspuns râzând că îl cunoaște și‑l apreciază cu mult înainte de viitoarea lui soție...