În inima Capitalei, în Palatul Dacia-România de pe strada Lipscani, spațiul muzeistic Art Safari găzduiește până la 28 iulie expoziția „Istoria României în 100 de portrete”, un bun prilej pentru publicul de toate vârstele să admire picturi, sculpturi, fotografii și obiecte personale ale unor mari personalități românești și, în același timp, să se bucure de creațiile marilor noștri artiști. Exponatele și informațiile cuprinse în expoziție pot constitui o plăcută lecție de istorie și cultură pentru cei tineri.
Expoziția este împărțită în secțiuni dedicate personalităților istorice, oamenilor de știință, oamenilor de cultură și marilor sportivi români.
Vizitatorii vor putea admira obiecte expuse pentru prima dată, dar vor avea și un sentiment că știu deja unele portrete din expoziție. Istoricul Cornel Ilie, director adjunct al Muzeului Național de Istorie a României, curatorul acestei expoziții, explică acest sentiment de familiaritate: „În secțiunea dedicată personalităților istorice, vizitatorii pot vedea o serie de portrete care le vor părea foarte cunoscute, deoarece ele au fost adesea reproduse în cărțile de istorie și prin manuale, dar poate că nu au avut ocazia să le vadă în realitate într-un muzeu sau într-o galerie de artă. Așa este, de pildă, celebrul portret al lui Ștefan cel Mare, pictat de Epaminonda Bucevschi, care este una dintre cele mai cunoscute imagini ale domnitorului. Este un portret foarte frumos, inspirat de Tetraevangheliarul de la Humor și, chiar dacă imaginea este cunoscută, poate că nu multă lume are ocazia să meargă la Muzeul de Artă din Roman pentru a o vedea în original”.
Pot fi admirate câteva portrete valoroase ale unor personalități marcante, cum ar fi Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, pictate de Mișu Popp, care vin de la Muzeul de Artă din Brașov.
Mihai Viteazul este evocat și prin pictura, celebră și ea, „Scena uciderii lui Mihai Viteazul” de Constantin Lecca, aflată în colecția Muzeului Naţional de Artă al României. Același domnitor mai este reprezentat prin portretul realizat de Grigore Romano, adus din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României. Este expus celebrul portret al lui Tudor Vladimirescu, realizat de Theodor Aman, din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României.
Un loc important în expoziție îl ocupă lucrările primului fotograf din Ţările Române, Carol Popp de Szathmári (1812-1887), care a fost pictorul şi fotograful Curţii domnitoare sub Gheorghe Bibescu, Barbu Ştirbei, Alexandru Ioan Cuza şi Carol I. Vizitatorii pot admira „Cupidon” (datată 1848), considerată a fi prima fotografie făcută pe teritoriul Principatelor Române, şi portretele lui Alexandru Ioan Cuza, Elenei Cuza şi regelui Carol I.
Tot în partea rezervată personalităților istorice publicul va vedea multe dintre ilustrațiile de carte, în original expuse aici, realizate de artistul Valentin Tănase, bine cunoscute adulților de azi care au citit în comunism cartea „Povestiri istorice pentru copii și școlari, șoimi ai patriei și pionieri”.
O serie de evenimente importante din istoria noastră sunt amintite, pe lângă picturi, prin documente și obiecte. Între acestea amintim „Constituţia din Bucureşti de la 11 Iunie, anul 1848”, realizată de Costache Petrescu, din colecţia Bibliotecii Academiei Române. Obiecte rare și prețioase în sine sunt și exponatele care provin de la Biserica „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului și Muzeul „Prima şcoală românească”: prima carte de gramatică românească - „Observaţii sau băgări de seamă asupra regulilor şi orînduielilor gramaticii rumâneşti” de Ienăchiţă Văcărescu (1787), „Evanghelie cu Învăţătură” a Diaconului Coresi, de la 1580-1581, o cădelniţă de argint de la 1515 dăruită Bisericii „Sfântul Nicolae” din Braşov de către ctitorul Neagoe Basarab. Foarte frumos pus în valoare în cadrul întregii expoziții este portretul Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, o pictură impresionantă realizată de Sava Henția, păstrată în pinacoteca Facultății de Teologie din Sibiu.
Iubitorii de costume pot admira uniformele regelui Ferdinand I şi ale mareşalului Alexandru Averescu, rarităţi pe plan naţional, dar şi costumul de scafandru cosmic purtat de cosmonautul român Dumitru Prunariu în timpul zborului orbital din 1981 (14-22 mai) şi bluza purtată de acesta la bordul Laboratorului Spaţial Saliut 6, toate aduse de la Muzeul Național Militar din București.
„La secțiunea dedicată oamenilor de cultură, sunt câteva fotografii reprezentându-l pe Constantin Brâncuși, dar și obiecte personale ale lui, care provin dintr-o colecție privată: o valiză foarte interesantă, piese de vestimentație și instrumente folosite de sculptor. La secțiunea oameni de știință, vizitatorul are ocazia să-l descopere pe Henri Coandă în ipostaza de sculptor, nu doar în aceea de mare inventator. Sculptura sa, «Promoteu înlănțuit», arată realul lui talent, iar publicul poate afla din informațiile expuse că părintele avionului cu reacție a fost o vreme ucenic al lui Rodin la Paris. Henri Coandă era pasionat și de arhitectură, dovadă fiind și macheta unei interesante clădiri în formă de cruce pe care am adus-o în expoziție”, a mai spus Cornel Ilie.
Emil Racoviță este adus în atenție prin lada pentru expediții și cercetare pe teren, cu ustensilele și recipientele necesare studiului, dar și scrisori ale sale, aduse din colecția Muzeului de Științe Naturale „Grigore Antipa”. Și lui Aurel Vlaicu i se alocă un spațiu important, acesta conținând atât fotografii, cât și machete ale aparatelor sale de zbor. O vitrină cu obiecte personale o evocă pe Ana Aslan, medicul care a descoperit vitamina H3 și a fondat primul institut de geriatrie din lume.
Expoziţia prezintă o secţiune dedicată literaturii române, unde poate fi admirat celebrul tablou „Creangă și Eminescu”, de Octav Băncilă, din colecția Muzeului Național al Literaturii Iași. Alte lucrări valoroase sunt: fotografii cu Ion Creangă şi I. L. Caragiale, din patrimoniul Muzeului Naţional al Literaturii Române din Iaşi; portretul lui George Bacovia, de Ion Grigore, din colecţia Muzeului Municipiului Bucureşti; portretul lui Tudor Arghezi pictat de Corneliu Baba, din colecţia Muzeului Municipiului Bucureşti; gravurile inspirate de opera lui Nichita Stănescu, realizate de Mircia Dumitrescu, de la Muzeul Literaturii din București. De asemenea, este expus un bust al lui Mihail Sadoveanu, realizat de Ion Vasiu, adus din colecția Muzeului Naţional Brukenthal. Impresionantă este și o scrisoare a lui Eminescu, scrisă pe când se afla în sanatoriul Döbling din Austria.
Publicul va putea admira partituri ale lui Ciprian Porumbescu și ale lui George Enescu, portrete și obiecte care le-au aparținut. Impresionant este portretul lui Enescu pictat de Corneliu Baba.
Personalitățile sportive ale României sunt prezente în expoziţie printr-o serie de obiecte personale: barca de canotaj a Elisabetei Lipă folosită atât în antrenamente, cât şi în competiţii, de la Complexul Sportiv Naţional Snagov, costumul de prezentare de la Jocurile Olimpice de la Atena, de la Muzeul Sportului Bucureşti, mingea şi racheta de tenis de la US Open 2012 ale Simonei Halep, din colecţia personală a lui Cristian Şimonca (Blogu’ lu’ Otravă), dar și obiecte care au aparținut Nadiei Comăneci, lui Ilie Năstase și lui Ion Țiriac. Iubitorii fotbalului vor putea admira tricoul oficial al echipamentului echipei naţionale care poartă semnătura olografă a lui Gheorghe Hagi, adus dintr-o colecție privată.
„Multe dintre portretele din expoziție au ajuns rar sau deloc la București. Ne-a interesat în primul rând să fie opere care să aibă valoare istorică, artistică, să fie reprezentate personaje importante în portrete, dar și artiști valoroși care le-au realizat. Ne-am dorit ca prin această expoziție să atragem tinerii și copiii, să-i familiarizăm cu personalitățile care au avut ceva de spus în istoria noastră, dar și marii noștri portretiști. Iar dacă vor pleca de aici cu câteva idei despre cine au fost, de pildă, Constantin Brâncoveanu și Ștefan cel Mare, și despre tot ce au făcut ei pentru țara noastră, cred că este un lucru bun”, a concluzionat Cornel Ilie, curatorul expoziției.
