O mare familie sub ocrotirea sfinţilor Antonie

La Parohia "Sfântul Antonie cel Mare" din cartierul Titan din Capitală se desfăşoară mai multe proiecte educaţionale cu tinerii şi cu adulţii din parohie. Din anul 2008, parohia a primit un al doilea hram, Sfântul Antonie de la Iezerul Vâlcii, marea familie a enoriaşilor aflându-se acum sub ocrotirea celor doi sfinţi Antonie.

În Titan, am întâlnit un adevărat colţ de rai aşezat între blocurile cenuşii. Aici, îşi află liniştea locuitorii din acest "cartier-dormitor", cum a fost denumit, deoarece înainte nu exista nici un edificiu cultural, social sau religios. În anul 1996 s-a ridicat o biserică de lemn în stil maramureşean care poartă hramul "Sfântul Antonie cel Mare". De buna organizare şi administrare a bisericii s-a ocupat şi încă se ocupă părintele paroh Daniel Goga. De activităţile cu tineretul se ocupă diaconul Marius Suiugan, care este slujitor în această parohie de aproape cinci ani. "Deoarece părintele paroh Daniel Goga este un foarte bun administrator al acestei parohii, eu mă preocup cu catehizarea tinerilor. Astfel, având acest punct de plecare, am diversificat activităţile noastre în parohie. Prima dată am început acum doi ani cu o cateheză pentru copii în cadrul proiectului catehetic naţional "Hristos împărtăşit copiilor!". Am adunat în jurul bisericii o mulţime de copii, unii dintre ei sunt acum ipodiaconi. În fiecare duminică, altarul bisericii noastre este plin de câte opt sau nouă ipodiaconi, încât abia mai avem loc în sfântul altar, care este destul de mic. Noi numim pe aceşti tineri pepiniera Bisericii, viitorii seminarişti, viitorii studenţi la Facultatea de Teologie sau, chiar dacă nu vor activa în rândurile Bisericii, cu siguranţă, în mintea şi în sufletul lor va rămâne întipărit pentru tot restul vieţii faptul că au crescut lângă biserică, au învăţat Sfânta Liturghie şi multe alte lucruri", a spus diaconul Marius Suiugan.

Pentru Concursul naţional de oratorie creştină "Crezul meu", desfăşurat anul trecut în Patriarhia Română, din tinerii participanţi la activităţile catehetice din Parohia "Sfântul Antonie cel Mare" doi copii s-au clasat pe locurile I şi III la nivelul protoieriei, respectiv locul II la nivelul Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Pelerinaje şi drumeţii pentru copiii asfaltului

Activităţile catehetice cu tinerii au continuat prin iniţierea programului educaţional "Alege şcoala!". "Noi, din fericire, nu avem cazuri sociale atât de grave, încât copiii să abandoneze şcoala. Singurul lucru care ne afectează este consumul de droguri, sub diferite aspecte. Pe aceşti copii pe care am reuşit să-i integrăm în proiectul "Alege şcoala!", am continuat cu ei şi proiectul "Hristos împărtăşit copiilor!". Pe lângă întâlnirile catehetice am avut cu ei şi mai multe ieşiri din Bucureşti, deoarece ei îşi doreau acest lucru foarte mult. Astfel, i-am dus pentru câteva zile în localitatea buzoiană Bisoca, la complexul de copii administrat de părintele Mihail Milea. Acolo am avut cu ei un program liturgic, am făcut drumeţii, am jucat câteva jocuri şi chiar pelerinaje la Mănăstirea Poiana Mărului şi Găvanu. Fiindcă aceştia sunt copii ai asfaltului, am vorbit cu un om de acolo, binevoitor ca toţi cei din zonă, cum erau românii pe vremuri, şi i-am dus pe tineri într-o poiană în pădure, plimbaţi fiind de un car din lemn, cu roţi din lemn, tras de o pereche de boi, ca în picturile lui Nicolae Grigorescu. Pentru ei, cea mai mare şi cea mai frumoasă bucurie a fost aceasta, de aceea primul lucru pe care l-au spus acasă a fost că s-au plimbat cu un car de lemn tras de boi. Apoi, în acea poiană, am pregătit dinainte un program artistic, poezii, o piesă de teatru, pentru că acolo este amenajată o scenă în pădure. Acum, singura condiţie pe care mi-o impun copiii atunci când participă la cateheză este să mai realizăm o ieşire la Bisoca. Cu toate că la Bisoca nu este conexiune la cablu, internet, nici măcar semnal la telefon nu este. Ei s-au simţit foarte bine în natură. Ei acum au descoperit cum e să trăieşti înconjurat de natură, de creaţia lui Dumnezeu. De asemenea, am mers cu ei aproximativ opt kilometri până la o mănăstire izolată, unde au dus cu rucsacul în spate pachete cu făină pentru a aproviziona maicile de la Mănăstirea Găvanu. Mare bucurie s-a putut vedea pe chipurile lor fiindcă, după cum mi-au mărturisit, au putut şi ei să contribuie cu ceva la ajutorarea maicilor de la mănăstire", ne-a povestit diaconul Marius Suiugan.

Întâlnirea cu tinerii, alternative la ispitele lumii de azi

Diaconul Marius a creat un grup numeros de tineri cu care organizează constant pelerinaje la diferite mănăstiri sau ieşiri în natură pentru cunoaşterea vieţii bisericeşti, dar şi pentru o mai bună cunoaştere între ei. "Înainte îi vedeam la biserică, dar erau stingheri, nu se cunoşteau, şi atunci mi-am zis să fac ceva să se cunoască. Astfel, am creat un grup foarte frumos şi împreună cu ei am mers în mai multe locuri precum Mănăstirea Peştera Ialomicioarei, la teatru, la pizza ori în foişorul din curtea bisericii, unde se pot juca ping-pong sau pot servi un ceai cald. Am dorit să fac cu ei toate acestea pentru a le oferi o alternativă la ispitele şi nonculturile vremurilor de azi care ne-au asaltat şi ne agasează. E păcat că tânărul din ziua de azi nu mai citeşte deloc o carte, ci stă tot timpul în faţa televizorului. Ei simt nevoia să vină la biserică pentru că mulţi dintre ei se simt singuri. Tinerii găsesc la biserică o altă familie, mai tânără, şi mă bucur că au legat prietenii, şi aşa se întâmplă că, după fiecare Liturghie, tinerii se adună într-un colţ al lăcaşului de cult şi stau de vorbă între ei. Acesta este şi rolul proiectului catehetic, să se cunoască între ei, să lege relaţii de prietenie, chiar de căsătorie, să se întărească mai mult în credinţă şi să evite anturajele rele, deoarece răul pătrunde mult mai repede în suflet decât binele". Împreună cu tinerii, diaconul Marius Suiugan a mers în săptămâna a V-a din post în pelerinaj la mănăstirile din jurul Bucureştiului. "În zilele de 8 şi 9 aprilie am mers în pelerinaj la mai multe mănăstiri din jurul Bucureştiului. Am fost cazaţi la Mănăstirea Crasna, o mănăstire de suflet a parohiei noastre. Vineri seara am participat la Denia Acatistului Născătoarei de Dumnezeu şi, spre marea mea bucurie, foarte mulţi din tineri s-au spovedit şi s-au împărtăşit, fiindcă ştiam că mulţi dintre ei nu s-au spovedit niciodată sau de când erau copii mici. Bucuria mea este mare pentru că mi-am primit răsplata încercărilor mele de a le explica la cateheze despre rolul Postului, al Tainei Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii", a spus diaconul Parohiei "Sfântul Antonie cel Mare" din Titan.

La întâlnirile catehetice participă şi adulţi

În acest an, datorită succesului avut cu tinerii, diaconul Marius Suiugan a mai iniţiat un alt proiect educaţional. "Anul acesta am continuat catehezele cu tinerii şi am iniţiat proiectul "Contribuţia tinerei generaţii la activitatea şi viaţa Bisericii". Pentru desfăşurarea acestui proiect am primit binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. La proiect participă aproximativ 30 de persoane, cu vârste cuprinse între 16 şi 39 de ani. Participă toţi cei care vin la slujbele religioase ale bisericii noastre, dar şi alte persoane care înainte nu aveau nici o legătură cu Biserica, dar care au venit mânaţi fiind de diferite probleme pe care nu au putut să le rezolve şi au găsit în Biserică o adevărată alinare şi un real folos. Sunt tineri care nu ştiau mai nimic despre viaţa Bisericii, nu ştiau nici să se închine şi datorită acestui program, prin întâlnirile catehetice pe care le-am avut şi le mai avem, am reuşit să-i aduc pe calea cea bună. Întâlnirile se desfăşoară o dată la două săptămâni seara, de la ora 19 până seara târziu. Iniţial, întâlnirea catehetică a fost programată pentru o oră, dar ea durează mult mai mult, aproape patru ore. Ei nu pleacă aşa de repede pentru că ei aici simt că sunt ascultaţi, înţeleşi şi ajutaţi", a mărturisit iniţiatorul proiectului catehetic.

"Noi, venind la biserică, la întâlnirile catehetice, dăm un plus educaţiei noastre religioase, pentru că se dezbat tot felul de teme şi aflăm tot felul de lucruri pe care nu avem cum să le aflăm în timpul predicii eventual sau citind o carte. Sunt multe lucruri pe care părintele le-a studiat probabil la facultate şi care nu ne sunt nouă disponibile. De-a lungul întâlnirilor, au venit şi alte persoane de vârste diferite, ceea ce a determinat ca proiectul catehetic să nu fie doar pentru cei mici, ci pentru toată lumea. Eu sunt foarte încântată de toate activităţile desfăşurate la biserica noastră", a mărturisit tânăra Ana Maria, de 18 ani.

Întâlnirile cu tinerii vor continua la Parohia "Sfântul Antonie cel Mare-Titan". "Pe viitor, ne dorim să continuăm acest proiect catehetic cu tinerii, deoarece acesta s-a desfăşurat iniţial doar pe o perioadă de trei luni. Au depăşit cele trei luni, dar tinerii vin în continuare, aducând cu ei şi alţi tineri. Mulţi vin şi îmi spun: "Ştiţi, am o prietenă care vrea să vină şi ea". Astfel, prin contactul cu viaţa Bisericii al tinerilor se formează noua generaţie a Bisericii."

O parohie cu enoriaşi iubitori şi cu frică de Dumnezeu

Înainte, pe locul bisericii era un loc viran. În cartierul Titan după anul 1990 au început a fi ridicate lăcaşuri de cult pentru nevoile duhovniceşti ale localnicilor. Astfel, pe strada Jean Steriadi, părintele paroh Daniel Goga a reuşit, cu ajutorul familiei Bosniceanu Ştefan şi Carmen Iuliana, părinţii părintelui, să cumpere terenul şi cu binecuvântarea ierarhului locului să construiască un lăcaş de închinare pentru credincioşi. "Biserica din lemn a fost ridicată de o firmă de construcţii, care nu a mai ridicat niciodată un lăcaş de cult şi nici o construcţie de lemn. Dar a ieşit o lucrare foarte frumoasă. Biserica este o construcţie în stil maramureşean, cu şiţă, porţi, gard, lumânărar, toate au acest frumos stil românesc. Încercăm ca în această curte credincioşii să se simtă ca la Muzeul Satului. Avem şi o fântână arteziană, ceea ce oferă locului un sens paradiziac. De aceea, de foarte multe ori, găsim în curtea bisericii foarte multe persoane care stau pe bancă sau mulţi copii veniţi cu părinţii sau cu bunicii să se joace, să se relaxeze. Pentru oameni nu este numai un lăcaş de închinare, de slujire, ci este şi un mic loc de recreere, de reculegere, de eliberare", a precizat slujitorul Bisericii "Sfântul Antonie cel Mare".

Interiorul bisericii a fost pictat în tehnică tempera, în cursul anului 2002, iar catapeteasma este lucrată în lemn, iar sfinţirea bisericii a avut loc în anul 2004. În anul 2008, la îndemnul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Parohia "Sfântul Antonie cel Mare" a primit cel de-al doilea hram, "Sfântul Antonie de la Iezerul Vâlcii". "În fiecare an pe 23 noiembrie, când este prăznuit sfântul român, împreună cu maicile de la mănăstire aducem moaştele Sfântului Antonie de la Iezerul Vâlcii în parohia noastră. La marginea parohiei, noi şi credincioşii îl întâmpinăm pe sfânt şi îl aducem în sfântul lăcaş, cu căţui în faţă, toacă... Prin această procesiune vestim tuturor credincioşilor noştri ce oaspete mare a venit în parohia noastră. Apoi, îmbrăcăm biserica în haine de sărbătoare şi, timp de o săptămână, Sfântul Antonie, aşezat frumos în racla din baldachin, este cinstit de credincioşii care vin să se roage lui".

Parohia "Sfântul Antonie cel Mare", în funcţie de necesităţi şi cazuri sociale, oferă mâncare caldă sau pachete cu alimente celor care nu se pot deplasa. Toate aceste fapte frumoase se datorează iubirii mari a enoriaşilor, care sunt "oameni cu inimă mare, cu multă dragoste şi cu frică mare de Dumnezeu", după cum ne-a spus slujitorul Parohiei "Sfântul Antonie cel Mare".