Sfântul Corneliu Sutaşul, primul dintre păgâni care s-a convertit la credinţa în Hristos primind botezul din mâinile Sfântului Apostol Petru, este sărbătorit astăzi, 13 septembrie, în Biserica Ortodoxă. Biserica Balta Albă, din cartierul bucureştean Titan, este singurul lăcaş de cult din Capitală care îl are ca ocrotitor şi printre puţinele din ţară care au acest hram.
Deşi este un personaj important al Noului Testament, deşi este un sfânt de referinţă pentru toţi cei care am avut strămoşi păgâni, deşi foarte mulţi români îi poartă numele, cinstirea Sfântului Corneliu Sutaşul este relativ restrânsă în ţară, poate şi din cauza regimului comunist care suspecta de altfel de simpatii pe cei care se rugau sincer Sfântului Corneliu. Scoaterea lui din conştiinţa românilor, din motive politice, a fost pentru Sfântul Corneliu ca un "al doilea martiriu". El, care a îndurat prigonirile dregătorului din cetatea pe care a încreştinat-o, a suferit nedreptatea încă o dată, împreună cu cei care şi-au dat viaţa pentru Hristos în temniţele comuniste.
La Parohia Balta Albă din Bucureşti, această prigoană imatură i-a lipsit pentru un timp pe enoriaşi de cinstirea sfinţitului mucenic. Sărbătoarea Sfântului Corneliu a devenit al doilea hram al bisericii, numele de pe icoană a fost acoperit, iar în pictura exterioară, Sfântul Corneliu (nume latin terminat în "-us") a devenit Sfântul Cornelie. E greu de apreciat care a fost mobilul exact al acestor fapte, dar cert este că Parohia Balta Albă a început să renască odată cu redescoperirea Sfântului Corneliu. Evlavia faţă de sfântul care ocroteşte lăcaşul de închinare de mai bine de şapte decenii s-a redeşteptat în inimile credincioşilor, iar acum arde ca o făclie ce răspândeşte în jur lumină şi bucurie. Această bună mireasmă se resimte în toate activităţile pe care parohia le organizează, fie că vorbim despre cele administrative, educative sau filantropice, sub coordonarea părintelui paroh Vasile-Cristian Niţă, ajutat de preoţii Gheorghe Pescaru, Sorin Fuscel şi de părintele diacon Cătălin Grumeza.
Meditaţii zilnice şi ateliere de creaţie
Cu excepţia zilelor în care se săvârşeşte slujba de seară, în biserica parohială sunt organizate zilnic meditaţii la limba română, matematică, limba engleză, limba franceză cu profesori de specialitate, la care participă în mod special tineri din parohie care se pregătesc pentru examene. Cei mici, care nu au încă stresul examenelor, participă la atelierele de creaţie, în cadrul cărora învaţă să realizeze icoane pe sticlă, icoane pe vase de lut, mozaicuri sau felicitări. "Aceste ateliere sunt necesare copiilor pentru dezvoltarea simţului estetic, a sentimentului religios, antrenarea atenţiei, dar şi pentru ca ei să mai înveţe câte ceva despre sfinţii noştri. Pictura poate ajuta pe copii la cunoaşterea valorilor morale ale ortodoxiei. Orice copil, atunci când este concentrat asupra unei icoane, când pictează o scenă din viaţa unui sfânt, reţine nişte calităţi ale sfântului şi cred că îl îndrăgeşte în timp ce îi pictează chipul. De aceea, atunci când lucrăm, povestim despre sfinţii respectivi. În felul acesta, cred că sfinţii devin un model de vieţuire creştină şi de comportare morală pentru copii", spune profesoara de pictură Ileana Paraschivoiu.
Sunt zile în care activităţile se desfăşoară în paralel. Marţi, de exemplu, în timp ce copiii pictează, în cafas profesoara Cristina Apostol, de la Liceul Harnaş din Băneasa, meditează un grup de tineri la limba română. "Am ajuns să ajut această parohie prin intermediul copiilor mei. Gemenii mei, care învaţă la Şcoala Nr. 19, fac religia cu părintele diacon Cătălin Grumeza şi, venind cu ei la cercul de pictură de icoane, a apărut şi ideea lecţiilor. Am spus că dacă tot stau lângă copiii mei o oră să-i aştept, aş putea să lucrez în acest timp cu alţi copii. Astfel, în timp ce ei pictează icoane, eu meditez copii de clasa a VIII-a pentru examene la limba română. În general, mă axez pe lucrurile despre care îmi spun ei că au nevoie. Nu ştiu cât entuziasm mai stârneşte învăţătura de carte astăzi, dar cert este că aceşti tineri vin de bunăvoie cu mult interes. Deşi lucrez de puţin timp cu ei, cred că există o simpatie reciprocă, deoarece, nefiind catalog, nefiind note, nefiind o constrângere de genul acesta, suntem relaxaţi unii faţă de alţii şi mă privesc mai mult ca pe un ajutor", ne-a mărturisit prof. Cristina Apostol.
Sub genericul "Prietenii Sfântului Corneliu Sutaşul" au loc, în fiecare duminică, sub moderarea părintelui diacon Cătălin Grumeza, întâlniri duhovniceşti în cadrul cărora tinerii caută răspunsuri la frământările lor. Sunt foarte atraşi de faptul că pot vorbi deschis despre tot ceea ce-i preocupă, într-o atmosferă prietenească şi călduroasă. "Întâlnirile lor au debutat ca nişte simple discuţii, dar am dorit să venim mereu cu teme şi idei noi, cu activităţi pe măsura vârstei şi căutărilor pe care le au, astfel încât acum nu doar tinerii şi adolescenţii vin cu nerăbdare la biserică, ci şi persoanele mai în vârstă. Pe lângă aceştia, sunt prezenţi şi profesori, doctori şi alţi oameni care vor să cunoască mai mult cuvântul lui Dumnezeu. Avem ca perspectivă acomodarea tinerilor cu un program de viaţă duhovnicesc, ancorat în realitatea zilei de astăzi. Cu trecerea timpului am încercat să facem un program stabil, în care să se regăsească studiul Vechiului şi al Noului Testament, dar şi anumite teme cu specific duhovnicesc, precum Sfintele Taine în viaţa credincioşilor, smerenia, dragostea, adică aspecte legate de comportamentul în Biserică şi în societate. Le explicăm celor tineri că Hristos este viu şi lucrător în toate aspectele vieţii şi îi îndrumăm să-l identifice pe Hristos în tot ceea ce fac ei", spune părintele diacon Cătălin Grumeza. Tot părintele diacon Cătălin se ocupă şi de buna desfăşurare a proiectului "Hristos împărtăşit copiilor", pe care l-a implementat în parohie, în parteneriat cu Şcoala Generală Nr. 16 din Bucureşti.
Cel mai recent parteneriat este cel încheiat cu Colegiul Tehnic "Anghel Saligny", în colaborare cu Asociaţia "Faptele Credinţei". Proiectul intitulat "Hristos, bucuria tinerilor" are ca obiectiv principal formarea unui grup de iniţiativă alcătuit din elevi, profesori, preoţi şi alţi voluntari pentru desfăşurarea unor acţiuni cu caracter social, cultural şi educativ în interiorul societăţii. Elevii beneficiază prin acest proiect de consiliere duhovnicească şi participă la întâlniri tematice, concursuri, simpozioane, acţiuni filantropice şi de ecologizare.
În cadrul "Programului pastoral şi social în vremuri de criză economică", implementat la recomandarea Sfântului Sinod, în cadrul parohiei a fost consolidată activitatea filantropică. Prin bunăvoinţa lui Gabriel Lucian, român stabilit în Germania, 70 de persoane primesc pachete cu alimente în preajma marilor sărbători religioase. De asemenea, în urma demersurilor făcute de preotul paroh, 21 de persoane defavorizate servesc zilnic masa de prânz în cantina socială reamenajată şi dotată din fondurile Asociaţiei "Marathon".
Biserica, înfrumuseţată din preaplinul sufletesc al credincioşilor
În paralel cu activitatea catehetică şi filantropică, la Parohia Balta Albă se efectuează ample lucrări de reconsolidare şi restaurare a sfântului lăcaş. Deşi posibilităţile credincioşilor din parohie sunt reduse, biserica devine tot mai frumoasă, prin jertfa unui mic grup de enoriaşi, care sunt tot timpul pe lângă preotul paroh. "În cei trei ani de slujire aici, am încercat să fac ceea ce trebuie să facă un preot şi, dacă am reuşit sau nu, judecata este la Dumnezeu. În cuprinsul acestei parohii s-au construit după 1989 şase biserici, iar oamenii cu stare materială au devenit ctitori acolo; au uitat de bisericuţa în care au fost botezaţi sau cununaţi. Cei care vin acum sunt enoriaşii ataşaţi, dar din păcate sunt pensionari şi totuşi din puţinul lor am reuşit să realizăm lucruri minunate. A fost ridicată cu trudă şi cu bani împrumutaţi această biserică în 1939, cu trudă se înfrumuseţează şi acum, dar răsplata de la Dumnezeu va fi pe măsură. După numirea la 22 iulie 2008 în postul de preot paroh, prin purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, dorind să întocmesc documentaţia pentru înfrumuseţarea bisericii şi construirea unui aşezământ conform recomandărilor Centrului Eparhial, am constatat faptul că nu există titlu de proprietate pentru construcţii şi terenul aferent. În paralel cu demersurile făcute pentru obţinerea titlului, văzând starea bisericii, am reuşit totuşi să refacem acoperişul, turla, instalaţia electrică şi să înlocuim tâmplăria. De asemenea, biserica a fost împodobită cu policandre şi aplice noi, catapeteasma a fost recondiţionată, s-a confecţionat o axioniţă sculptată în lemn de stejar, cu motive florale tradiţionale româneşti pentru icoana Maicii Domnului şi un iconostas pentru icoana hramului şi a sfântului ocrotitor. După obţinerea titlului de proprietate, în vederea desfăşurării optime a activităţilor social-misionare, ne-am propus să construim în incinta curţii bisericii un edificiu social. Elaborarea acestui proiect de arhitectură a fost realizat în mod gratuit de către domnul arhitect Gheorghe Goiciu, consilier coordonator al Sectorului Monumente şi construcţii bisericeşti al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care este şi membru al Consiliului Parohial", ne-a spus părintele paroh Vasile-Cristian Niţă.
Crâmpeie de istorie
Parohia Balta Albă a fost înfiinţată în anul 1938, ca răspuns la necesităţile pastoral-misionare ale muncitorilor care lucrau la fabricile ce au început a funcţiona după Primul Război Mondial: Malaxa, Filatura de Bumbac, Fabrica de Ciment Titan etc. Aceştia au făcut către mitropolie mai multe demersuri pentru obţinerea binecuvântării în vederea construirii unei biserici. Astfel, pe data de 1 aprilie 1938, a fost înfiinţată Parohia Balta Albă, iar primul preot slujitor a fost părintele Dumitru Popovici, instalat paroh pe data de 15 noiembrie 1938. Acesta, prin bunăvoinţa şi concursul lui Vasile Bujoreanu, directorul Şcolii Primare "Gheorghe Asachi" din cartier, şi cu aprobarea Comitetului Şcolar Comunal al municipiului Bucureşti, a amenajat o capelă într-o sală de clasă a acestei şcoli. În ziua de 25 decembrie 1938, de praznicul Naşterii Domnului, a fost săvârşită Sfânta Liturghie pentru prima dată. Actuala biserică a început să se construiască din iniţiativa preotului paroh Dumitru Popovici, precum şi a fostului primar al comunei suburbane Dudeşti-Cioplea, Constantin Brânzoi. La 20 august 1939 s-a pus piatra de temelie şi s-a început construirea bisericii cu hramul "Sfântul Corneliu Sutaşul", lucrare care s-a terminat în timpul-record de patru luni. Sfântul Corneliu Sutaşul a devenit patronul ocrotitor al parohiei, iar ulterior biserica a mai primit un hram: "Adormirea Maicii Domnului".
