O superbă biserică în cinstea Sfintei Fecioare

De curând, credincioşii Parohiei "Sfânta Fecioară Maria", din Protoieria 3 Capitală, participă la slujbele religioase în demisolul bisericii, unde au fost finalizate lucrările de înfrumuseţare. Ostenelile continuă la biserica mare cu pregătirea pereţilor interiori pentru demararea lucrărilor de pictură, realizarea catapetesmei din lemn de stejar şi a celorlalte obiecte necesare într-un lăcaş de cult.

La intersecţia Căii Dudeşti cu strada Stan Judeţu din Capitală, s-a ridicat într-un timp foarte scurt Biserica "Sfânta Fecioară Maria". Deşi în apropiere mai sunt biserici, noul lăcaş de cult a fost construit pentru locatarii noului complex de locuinţe ridicat în zonă. "Lucrările de zidire a sfântului lăcaş au fost începute, cu voia lui Dumnezeu şi ocrotirea Maicii Domnului, în toamna anului 2008. La 7 septembrie a fost pusă piatra de temelie, pentru ca numai la aproape un an, 8 august 2009, să fie sfinţit demisolul lăcaşului de cult, de către Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, pentru darea în folosinţă a spaţiului liturgic de la demisol, considerat paraclis-capelă, care va rămâne sub această formă în continuare", a precizat părintele paroh Ioan Gheorghe Ţeugea.

În prezent, se pregăteşte şantierul de pictură pentru biserica mare. "Credincioşii ne-au ajutat din puţinul lor. Eu nu le-am cerut niciodată nici un ban. Oamenii văzând activitatea pe care o depuneam la construirea lăcaşului de cult, de la sine venea cu ajutorul lor, mult sau puţin, însă primit cu toată dragostea, pentru că acel ban este dăruit astfel. Le-am mulţumit, iar ei simt acest lucru", a spus părintele Ţeugea. Cum la 1 septembrie părintele paroh a împlinit 37 de ani de slujire, şi-ar dori ca în cel puţin trei ani să ducă la bun sfârşit toate lucrările necesare înfrumuseţării şi înzestrării bisericii mari, spre a se bucura deplin la împlinirea celor 40 de ani de slujire.

Originar din Topliţa, a ajuns pe meleagurile bucureştene via Constanţa

Biserica Parohiei "Sfânta Fecioară Maria" nu este primul lăcaş de cult ridicat din temelie sau restaurat de părintele Ioan Gheorghe Ţeugea. Originar din Topliţa, după terminarea studiilor teologice, părintele Ţeugea a fost numit preot misionar în judeţele Harghita şi Covasna. Prima dată a slujit într-o biserică din Joseni, "polul frigului". Părintele îşi aminteşte: "Biserica din Joseni a fost o lungă perioadă închisă, până în noiembrie 1974, când am redeschis biserica. La prima slujbă săvârşită acolo, în biserica de la marginea localităţii, au participat puţini credincioşi ortodocşi, unii nici nu ştiau a vorbi româneşte, însă, cu timpul, numărul lor a crescut. Apoi, a trebuit să slujesc şi în oraşul Gheorghieni, unde am redeschis cu mari greutăţi catedrala ortodoxă care fusese închisă încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Din cauza lipsei preoţilor, am slujit şi în altă parohie, la Livezi Ciuc. Mult timp nu am rămas pe meleagurile natale deoarece unul din cei doi copii ai mei a contractat la naştere o bronşită astmatică, şi ajunsesem să-l menţin în viaţă cu hidrocortizoane în vene. O comisie de medici mi-a spus să mă mut cu familia la câmpie cel puţin trei ani de zile, altfel voi pierde copilul. Îmi aduc şi acum aminte când medicul de la Târgu Mureş mi-a spus: "Părinte, ai misiunea de a salva sufletul, nu de a-l pierde. Ia copilul şi pleacă!" I-am zis că am familie, am părinţi, am casă, am rude şi prieteni aici în zonă, cum să plec? "Lasă tot, dacă Dumnezeu vrea, câştigi un suflet. Este mare lucru". Aceste cuvinte m-au făcut de am plecat la Constanţa. Aici l-am cunoscut pe părintele Antim Nica, episcopul Dunării de Jos, o eparhie care cuprindea judeţele Galaţi, Brăila, Constanţa şi Tulcea.

M-a întrebat ce am făcut de a trebuit să evadez. I-am explicat care a fost situaţia. Prima oară nu m-a crezut, dar a doua oară am revenit şi cu familia. Văzându-mi familia, episcopul Antim Nica imediat ne-a primit şi, după câteva discuţii, am primit Parohia Oltina. Aici am găsit un loc cu aer curat, un lac în apropiere şi Dunărea".

După numeroase activităţi gospodăreşti, în 1984 avea să fie numit protoiereu pe aproape jumătate din judeţul Constanţa. Această responsabilitate a însemnat o altă rampă de lansare pentru părintele Ţeugea. Reuşind să achite nişte datorii imense, a fost chemat la Bucureşti pentru a lucra în cadrul Casei de Pensii şi Personal a Bisericii Ortodoxe Române. "Am plecat cu binecuvântarea Înaltului Antim, deşi dorea să mă aducă lângă dânsul. La Bucureşti, după ce mi-a fost recunoscut transferul de către cei de la Sectorul administrativ, condus de Preasfinţitul Vasile Târgovişteanul, am fost numit să lucrez la Casa de Pensii şi Personal a Bisericii Ortodoxe Române şi slujitor fără drepturi la Biserica Amzei. Mai târziu, am ajuns la Parohia Delea Nouă, unde, de asemenea, am contribuit la restaurarea lăcaşului de cult. Deoarece existau multe cartiere bucureştene unde nu erau lăcaşuri de cult, în anul 2006 am cerut binecuvântarea vrednicului de pomenire patriarh Teoctist pentru a ridica o nouă biserică. Primind binecuvântarea, am depus numeroase cereri la primărie şi făcând mereu drumul acesta către această instituţie, m-am întâlnit cu un vechi prieten, arhitect-şef, care ştiind de dorinţa mea mi-a spus: "Uite, se va construi un complex de vreo 500 de locuinţe şi acolo există o şcoală, dar nu avem o biserică". Am acceptat, însă nu am primit din partea primăriei terenul promis, de 500 metri pătraţi, ci doar 290 metri pătraţi, ei având speranţa că voi renunţa. Am tăcut şi am mulţumit. Deoarece am experienţa construirii lăcaşurilor de cult, am mers pe ideea de a construi lăcaşul de cult cu demisol, şi astfel am rezolvat problema. Construcţiile pe care le-am făcut până la anul 1989 au mers mult mai uşor decât acum, aceasta din cauza aprobărilor şi birocraţiei de acum. Însă în orice muncă pe care o depui este nevoie de jertfă şi dragoste", a spus parohul Bisericii "Sfânta Fecioară Maria".

În viitorul apropiat, după ce va primi acordul vecinilor şi după finalizarea lucrărilor de împodobire a bisericii, se va ridica un agheasmatar, unde vor fi înălţate două clopote, un lumânărar, o mică clădire pentru biroul parohial şi un parc, astfel încât micul spaţiu să devină o oază de bucurie pentru cei care vor veni acolo.

Pelerinaj pe urmele înaintaşilor

Drept recunoştinţă pentru credincioşii care au fost alături de dânsul în primii ani de slujire în Topliţa şi pentru a le arăta ceea ce a lăsat în urmă înaintaşul lor, patriarhul Miron Cristea, născut tot în Topliţa, părintele Ioan Gheorghe Ţeugea le-a organizat în luna august un pelerinaj la mănăstirile bucureştene şi la cele din apropierea Capitalei.

"Fiind urmaş al unor înaintaşi mari, doresc să las şi eu ceva, să nu fiu asemenea unei umbre care nu lasă nimic pe acest pământ. Acest lăcaş de cult l-am închinat Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Fecioara Maria, şi Sfântului Mare Mucenic Teodor Stratilat. Deoarece patriarhul Teoctist a fost născut pe 7 februarie şi a primit numele de botez Teodor, iar a doua zi este prăznuit Sfântul Teodor Stratilat, am făcut o îmbinare între două lucruri de suflet şi am dat astfel al doilea hram bisericii noastre, unde credincioşii se vor putea închina şi ruga mulţi ani de acum înainte", a încheiat părintele Ioan Gheorghe Ţeugea.