„Omul care dăruiește, bucurie primește”
Profesorul de religie Vasile Postolachi, prin campaniile culturale și umanitare pe care le desfășoară, face un adevărat apostolat nu doar pentru elevii săi de la Școala Gimnazială nr. 1 din Rădăuți-Prut, județul Botoșani, ci și pentru mulți elevi din Republica Moldova și din regiunea Cernăuți, din Ucraina. De şapte ani, predă binele de la catedră și e convins că prin conduita sa poate face diferența în comunitatea în care trăiește „Dacă am văzut că un elev s-a deschis să facă o faptă bună, eu am înțeles că orele de religie și-au atins scopul”, ne-a spus profesorul.
Vasile Postolachi este un tânăr din satul Bajura, județul Botoșani, profesor de religie la Rădăuţi-Prut și doctorand la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași. Aș mai adăuga că este un iubitor de semeni și un dăruitor de lumină spirituală pentru elevii săi și pentru oameni, în general. El a inițiat și derulat numeroase campanii culturale și umanitare în zona de nord a județului Botoșani, precum și pentru românii de dincolo de graniță, aflați în imediata vecinătate a satului natal, în Republica Moldova și regiunea Cernăuți din Ucraina.
„Să faci rai din ce ai”
Am aflat despre dragostea lui de a dărui în starea de urgență din pandemie, când profesorul Vasile Postolachi s-a oferit voluntar să ajute persoanele în vârstă prin cumpărarea de alimente și medicamente de care ei aveau nevoie. În acea perioadă atât de grea pentru societatea românească, el a ajutat atât persoane din Bajura, cât și din împrejurimi. Pe unii oameni îi cunoștea personal, iar în cazul altora a fost sunat de către rudele acestora, care i-au cerut ajutorul. M-a emoționat mesajul video pe care Vasile Postolachi l-a postat în acea perioadă tensionată, în care îi ruga pe oameni să-i comunice unde e nevoie de intervenția lui. L-am căutat telefonic pentru reportaj într-o după-amiază blândă de la începutul lunii octombrie și l-am aflat pe câmp, la despănușat porumb. Mi-a vorbit, cu bucuria omului care iubește pământul, despre faptul că la ei porumbul e frumos, chiar dacă în zonele apropiate a fost secetă și porumbul nu a rodit. Respectându-i munca, am revenit mai pe seară pentru a dialoga despre proiectele sale.
Încă din anul 2013, Vasile Postolachi a reușit să convingă profesori, preoți, elevi și autorități publice să pună mână de la mână pentru a-i ajuta pe oamenii nevoiași din satele de la graniță, atât din România, cât și din Republica Moldova. A desfășurat asemenea campanii în preajma sărbătorii Nașterii Domnului, înainte de Sfintele Paști și în alte perioade din an. La începutul anului 2020 a reușit să strângă haine, mâncare și lemne de foc pentru 750 de oameni de toate vârstele. „Să faci rai din ce ai” e principiul său de viață. „Eu sunt profesor de religie și pentru mine cea mai mare bucurie este atunci când un elev a progresat în a face bine, în a fi un bun cetățean. Să fie un bun creștin și un bun cetățean. Dacă am văzut că un elev s-a deschis să facă o faptă bună, eu am înțeles că orele de religie și-au atins scopul.”
„Cartea unește inimi”
Cine a trăit sau a trecut prin județul Botoșani, acolo unde se agață harta în cui, știe cât de vitregită este tânăra generație de accesul la educație, la cărți și la modele educative de valoare. În acest context, profesorul Vasile Postolachi face un adevărat apostolat nu doar pentru elevii săi de la Școala Gimnazială nr. 1 din Rădăuți-Prut, ci și pentru mulți elevi din Republica Moldova și din regiunea Cernăuți, din Ucraina.
Toate proiectele sale sunt dedicate în aceeași măsură românilor din zona sa de naștere, precum și celor de dincolo de graniță, din Republica Moldova și regiunea Cernăuți-Ucraina, aflați în imediata vecinătate a satului său. Face acest lucru de parcă românii nu ar fi despărțiți de graniță, urmând visul bunicii sale, care, atunci când era copil, îi povestea despre perioada când românii n-au trăit în țări diferite.
În luna martie a anului 2018, când s-a sărbătorit centenarul Marii Uniri, prof. Vasile Postolachi a dorit să realizeze cu elevii săi excursia „Cartea unește inimi”, în cadrul proiectului transfrontalier cu același nume. Excursia a implicat 51 de profesori și elevi din regiunea Cernăuți (Ucraina), Lipcani (Republica Moldova) și Rădăuți-Prut (România). Prin aceste activități, el și-a propus trei mari obiective: donație de carte românească în școlile din Republica Moldova și din regiunile românești din Ucraina, organizarea unei excursii cu elevi din regiunile menționate și elaborarea unei reviste cu creațiile elevilor din aceste zone. Pentru realizarea excursiei a primit sprijin din partea Inspectoratului Școlar Județean Botoșani. Iar pentru că a fost nevoie și de bani, s-au implicat oameni de bine atât din țară, cât și din străinătate, în special din Spania. Iar când banii nu au fost suficienți, profesorul Vasile Postolachi s-a împrumutat la bancă pentru a-și îndeplini promisiunea făcută copiilor de a-i duce în prima excursie din viața lor. Nu a ezitat nici o clipă când a fost nevoit să explice funcționarilor de la bancă cum va folosi banii, căci ne-a mărturisit el: „Era 2018, un an cu mare însemnătate. Am dorit să-i implic simbolic și pe românii din Ucraina și Basarabia alături de cei din Rădăuți-Prut într-o excursie comună. Nu puteam să le spun copiilor că nu mai facem excursia, mai ales că o pregătisem împreună atât timp, le făcusem și pașapoarte și ar fi fost dezamăgitor pentru ei să nu-și vadă visul împlinit. Excursia s-a desfășurat timp de trei zile, în perioada 16-18 martie, iar traseul s-a întins pe parcursul a trei județe din Moldova: Suceava, Neamț și Iași. Oaspeții din Moldova și Ucraina au fost întâmpinați cu pâine și sare de către cadrele didactice și elevii Școlii Gimnaziale nr. 1 Rădăuți-Prut. Bucuria a fost cu atât mai mare cu cât între elevi s-au legat prietenii”. Pentru a reuși să achite împrumutul, pe timpul vacanței din vara anului 2018, prof. Vasile Postolachi a lucrat ca șofer în Spania.
„O carte pentru un frate”
Parcurge zilnic 30 de kilometri pentru a ajunge la elevii săi din Școala Gimnazială nr. 1 din Rădăuți-Prut. O face cu deosebită bucurie, pentru că îi iubește pe „copilași” și îi înțelege ca nimeni altul. În prezent, e bucuros că poate lucra față către față cu elevii săi, căci mărturisește că i-au lipsit comunicarea și comuniunea cu copiii. „Am simțit asta ca pe o chemare. În lumea satului, este nevoie mai mult ca oricând de oameni dedicați. Eu nu mi-am dorit să plec, ci să ajung acolo. Este nevoie de oameni care să lumineze și să contribuie la dezvoltarea intelectuală a acestor zone”, a adăugat prof. Vasile Postolachi.
Școala Gimnazială nr. 1 din Rădăuți-Prut se află la numai 100 de metri de punctul de frontieră, așa că atunci când a ajuns profesor aici, Vasile Postolachi și-a adus aminte de o dorință mai veche din copilărie: „Ieșeam adeseori cu vaca la păscut și stăteam așa de vorbă, peste apă, cu copiii de pe celălalt mal al Prutului. Pe atunci nu știam de povestea și istoria acestor locuri, dar mi se părea ciudat că vorbeam cu copiii din altă țară în aceeași limbă. Apoi, încetul cu încetul, dragostea pentru Basarabia, transmisă și de bunica mea, și-a pus amprenta asupra sufletului meu și odată cu mine a crescut și dragostea pentru lumea de dincolo de Prut. Așa că primul lucru pe care mi l-am dorit ca profesor a fost să trec Prutul”. În primul an de activitate, într-o zi, după ce a ieșit de la ore s-a urcat în mașină și a trecut pur și simplu granița. A ajuns în Basarabia și și-a propus să se oprească la prima școală întâlnită în cale. Așa a ajuns în orașul Lipcani, la numai 10 kilometri de graniță. A intrat în liceul teoretic din localitate și a vorbit cu profesorii de acolo. Și-a dat seama că școlarilor de peste Prut le lipseau cărțile în limba română cu grafie latină. „Atunci pe loc am schițat un proiect. I-am spus «Cartea unește inimi», pentru că de fapt cărțile în limba română uneau inimile fraților de pe ambele maluri ale Prutului. Primul obiectiv era să aduc cărți în limba română acolo, în școlile din Basarabia”, ne-a povestit prof. Vasile Postolachi. Astfel a început proiectul „Cartea unește inimi”, în cadrul căruia, împreună cu un grup de profesori de la Școala Gimnazială nr. 1 din Rădăuți-Prut, Vasile Postolachi a desfășurat cu elevii de pe ambele maluri ale Prutului multe activități dedicate unor scriitori precum Grigore Vieru, Artur Silvestri etc. La școala din localitatea Costiceni, satul de peste Prut de Bajura, profesorii botoșăneni au făcut donații de carte românească, literatură preponderent religioasă pentru copii. Vasile Postolachi ne-a mărturisit: „A fost un moment istoric pentru mine, dat fiind faptul că de mic copil, de când mă știu, am dorit să văd cum arată Bajura mea văzută de dincolo de Prut. Întrevederea a fost îndeajuns pentru a observa că pe cele două maluri ale Prutului se simte la fel românește, iar o carte pentru un frate aduce multă bucurie”. Cărți românești au primit și elevii Școlii Medii de Cultură Generală din satul Bahrinești, din Republica Moldova.
„Dragostea care unește frații”
În preajma Crăciunului anului 2018, prof. Vasile Postolachi împreună cu elevii de la Școala Gimnazială nr. 1 din Rădăuți-Prut și Liceul Teoretic Lipcani din Republica Moldova au realizat o oră practică de religie intitulată „Omul care dăruiește, bucurie primește”. Elevii au vestit celor nevoiași, prin colind și daruri, Nașterea Împăratului fără palat, Iisus Hristos. „Elevii au înțeles că în schimbul de daruri pe care ei le oferă celor nevoiași, Dumnezeu le răsplătește bunătatea umplându-le sufletele cu bucurie”, a completat prof. Vasile Postolachi. O activitate asemănătoare au desfășurat elevii de pe ambele maluri ale Prutului și în preajma sărbătorii Paștilor din anul 2019.
În perioada verii, cu respectarea normelor sanitare impuse de pandemie, activitatea „Dragostea care unește frații”, coordonată de prof. Vasile Postolachi, pr. Sergiu Aga din Orhei și pr. Serghei Ceban din satul Ucraineanca (raionul Căușeni din Republica Moldova), a adus o picătură de bucurie pentru familiile afectate de revărsările apelor (Rediu) sau neajunsuri (Trebujeni, Miorcani, Rădăuți-Prut, Bajura, Ucraineanca). „E impresionant să vezi mobilizarea oamenilor, de la studenți la deputat, de la români de pe ambele maluri ale Prutului la români din străinătate. Printre donatori au fost și patru foști elevi, ceea ce mi-a demonstrat că țelul meu de la ora de religie a dat roade”, ne-a transmis cu bucurie prof. Vasile Postolachi.
După ce am închis reportofonul, m-am întrebat cum ar fi România dacă ar exista în fiecare localitate un asemenea pedagog întru ale dăruirii, care molipsește oamenii din jur cu modul său de a fi. Căci pentru Vasile Postolachi a fi profesor și a dărui lumina cărților și a lui Dumnezeu înseamnă un mod de a fi. El nu concepe altfel viața decât în iubirea de semeni, care poate depăși granițele trasate de autoritățile lumești.