Oraşele mici din România, tema forumului organizat la Zilele Nordului

Demnitari din zona guvernamentală, primari, antreprenori, arhitecți, cercetători cu preocupări legate de urbanism și de modul de viețuire în orașe, ONG-uri de profil, jurnaliști specializați pe domeniul economic au fost prezenți la sfârșitul săptămânii la Darabani, în județul Botoșani, la Forumul orașelor mici din România - FORO. Organizat în cadrul Festivalului Zilele Nordului, forumul a oferit spațiu de dezbatere despre modul în care arată astăzi orașele mici, despre atuurile și vulnerabilitățile lor, dar mai ales despre cum se vede viitorul acestor comunități din interior, dar și din afara lor.

Două prezentări interesante și dense au avut cercetătorul Norbert Petrovici, de la Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (a vorbit despre dinamica economiei orașelor mici și despre situația lor actuală), și Marcel Heroiu, expert senior la Banca Mondială (a creionat scenarii pentru viitorul acestora). În ultimii 10 ani, după cum arată datele studiate de Norbert Petrovici, economia României a crescut, dar populația a scăzut; acolo unde a crescut industria, a crescut și populația, iar acolo unde s-a dezvoltat agricultura, a scăzut populația. Observații legate de creșterea economică a făcut și Marcel Heroiu, care a subliniat că „România este țara cu cea mai rapidă creștere economică. Zonele urbane funcționale sunt motoarele creșterii economice, adună 76% din populația țării și generează 98% din PIB”. După cum a subliniat și ministrul Mircea Abrudean, secretar general al Guvernului, prezent la forum, investițiile străine ­directe vor avea un impact esențial în dezvoltarea și creșterea economică, în perspectiva aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Datele prezentate de expertul Marcel Heroiu arată că „Vestul a atras mai mult capital decât Estul”, dar că „Moldova, în lipsa accesului la piețele europene și la investiții străine, a creat legături puternice cu piețele americane, care merg mult mai bine”. Într-un clasament al celor mai dezvoltate orașe din România se înscriu azi, pe primele cinci locuri, localitățile Ghimbav, Mioveni, Năvodari, Găești și Chișineu-Criș.

În acest tablou, orașele mici trebuie să profite de avantajele și resursele locale, consideră expertul Marcel Heroiu, să investească în educația financiară a populației și să aibă încredere în tineri. „Scenariile pentru viitorul acestor orașe, cum este și orașul Darabani, nu trebuie să țină de cum putem prinde orașele vestice din urmă, ci despre ce pot face orașele românești pentru a defini acest viitor. Comu­nitățile trebuie să aibă un scop pentru care să lupte. Performanța oricărei comunități ține de performanța oamenilor de acolo”, a mai spus Marcel Heroiu.

Urbanul mic - avantaje, puncte slabe, soluții de dezvoltare

În discuția despre perspectivele de dezvoltare pentru orașele mici, moderată de arhitectul Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură a Universității Tehnice din Cluj-Napoca, au avut intervenții Ovidiu Câmpean, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Liviu Băileșteanu, director în Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Admi­nistrației, dar și doi dintre primarii campioni la dezvoltare locală și la atragerea de fonduri europene - Adrian Popoiu, pri­marul orașului Siret din județul Suceava (la al cincilea mandat), și Nicolae Moldovan, primarul orașului Beclean din județul Bis­trița-Năsăud (aflat la al șaptelea mandat). Exemplul lor, ca și exemplul orașului Darabani, de 12.000 de locuitori, care, sub coordonarea primarului Alin Gîrbaci, a atras fonduri europene pentru proiecte aflate în implementare în valoare de peste 12 milioane de euro, arată că se poate performa și la nivelul adminis­trațiilor locale din orașele mici. „Leadershipul apare și în zona administrației locale”, a subliniat și Liviu Băileșteanu, „dar, din păcate, nu vorbim de sistem, ci vorbim de oameni”.

Printre atuurile orașelor mici, enumerate de vorbitori, s-au regăsit potențialul pentru calitatea vieții, coeziunea emoțională în comunitate, rolul teritorial pe care îl au pentru localitățile limitrofe. Însă, în același timp, urbanul mic este zona cu cele mai mari suferințe, cea care a suportat șocurile, mai ales economice, cele mai mari, după cum a apreciat Liviu Băileșteanu. Așa că orașele mici pot avea o tra­iectorie de dezvoltare „numai dacă au o strategie pe termen lung foarte bine gândită și pe care o urmăresc sistematic”, așa cum a spus și primarul orașului Beclean. Printre nevoile și urgențele de făcut în aceste comunități se numără creșterea capacității administrative, educația în sensul formării unei culturi administrative în rândul membrilor comunității, întocmirea de proiecte și atragere de fonduri europene. În opinia secretarului de stat Ovidiu Câmpean, în sprijinul urbanului mic ar trebui să vină și reformele guvernamentale, cum sunt reforma administrativă și descentralizarea.

Cele mai stringente probleme cu care se confruntă în prezent localitățile din urbanul mic sunt capacitatea de plată și nivelul datoriilor, după cum a explicat primarul Adrian Popoiu. Iar cea mai mare provocare a viitorului apropiat, identificată de primarul Nicolae Moldovan, va fi uniformizarea softurilor pe programele digitale folosite de unitățile administrativ-teritoriale.

Printre soluțiile de dezvoltare la îndemâna orașelor mici ar fi guvernarea participativă, colaborarea cu orașele mari din proximitate, cu universitățile, folosirea noilor tehnologii - „autostrăzile virtuale, în lipsa celor fizice”, după cum a evidențiat și profesorul Mihai Dimian, rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Pentru zona Moldovei, premisele de dezvoltare sunt „pozitive și optimiste” pe termen mediu, în contextul așezării pe un parcurs european al vecinilor din Ucraina și Republica Moldova, care implică reconfigurarea traseelor de legătură în infrastructura mare a regiunii celor trei țări cu graniță comună, după cum a explicat jurnalistul Dan Radu, fondatorul revistei „Moldova economică”.

Festivalul Zilele Nordului a fost inițiat, în urmă cu 11 ani, de dărăbăneanul Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean, și de Asociația Nord. Festivalul are o agenda unică în România, oferind publicului evenimente culturale, intervenții artistice și comunitare prin care dezvoltă comunitățile mici din regiunea de nord a Moldovei.