Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Peisaje de vis la Montreux
Montreux este faimos în toată lumea pentru festivalul internaţional de jazz pe care-l găzduieşte în fiecare an. Turiştii care vin aici, în iulie, pentru a asculta marile trupe de jazz ale lumii, descoperă la Montreux un peisaj minunat, în care strălucirea lacului Geneva, impresionanţii Alpi elveţieni şi izul medieval dat de Castelul Chillon sunt principalele decoruri. La acestea se adaugă hotelurile şi restaurantele de lux, magazinele cu delicatese locale, din toate nelipsind binecunoscuta ospitalitate elveţiană.
Montreux este unul dintre cele mai frumoase oraşe elveţiene de pe coasta lacului Geneva. Vegheat de Alpii elveţieni şi aflat în apropiere de locul pe unde, cu veacuri în urmă, trecea drumul de la Roma spre Galia, micul oraş elveţian, cu doar 23.000 de locuitori, atrage anual sute de mii de turişti. Aerul curat, peisajul mirific, renumitele zone viticole, oportunităţile oferite de cel mai mare lac din Elveţia, precum şi evenimentele internaţionale organizate aici au făcut din Montreux capitala rivierei din cantonul Vaud. Montreux îşi aşteaptă turiştii în fiecare sezon, oferind cazare în pensiuni sau hoteluri de lux, promenade, excursii, drumeţii prin Alpii elveţieni, concerte şi sărbători locale. Locul vinurilor selecte Istoria acestui oraş începe în secolul al XII-lea, când localitatea din cantonul Vaud a devenit un important centru viticol. Tradiţia viticulturii s-a păstrat şi astăzi în zonele din împrejurimile oraşului Montreux, dar şi în alte zone din cantonul Vaud. Aproximativ 3.800 de hectare de viţă-de-vie se întind pe teritoriul acestui canton. Pentru viticultori, din 1969, există în acest canton şi un oficiu al vinurilor care deserveşte şi zonele viticole de la Montreux. Rolul acestui oficiu este de a proteja prin lege proprietarii de vinuri şi a le oferi diverse facilităţi. Cele 45 de hectare de viţă-de-vie care se întind în apropiere de Montreux produc vinuri selecte pe care turiştii le pot degusta în restaurantele din oraşul elveţian: Gamay, Chasselas şi Pinot Noir. Printre acestea se află şi un renumit soi local, numit „Chasselas Violet“, din care se produce un vin select, „Violet 2003“, renumit pentru aroma şi gustul fin. Casa prinţeselor de Savoy Odată cu dezvoltarea zonei viticole de la Montreux şi a celorlalte comune ale cantonului Vaud, oraşul elveţian a atras interesul familiilor regale. Multe dintre prinţesele ducatelor medievale din apropiere au găsit la Montreux locul ideal pentru a-şi petrece timpul liber. De-a lungul istoriei, prinţesele din ducatul de Savoy au schimbat soarta acestui oraş. În secolul al XII-lea, au fost unificate toate teritoriile cantonului Vaud sub suveranitatea prinţesei de Savoy, incluzând aici şi Montreux. În secolul al XV-lea, suveranitatea prinţeselor de Savoy asupra regiunii a fost oprită prin războaiele din Burgundia. Elveţienii din Berna au ocupat regiunea fără a întâmpina rezistenţă militară, ceea ce a arătat slăbiciunile dinastiei de Savoy. Ideile reformei protestante au fost introduse curând, încât hughenoţii din Italia au găsit la Montreux şi în alte oraşe precum Vevey, terenul ideal pentru a-şi dezvolta atelierele de obiecte artizanale. În 1798, când Confederaţia Elveţiană a fost distrusă, Napoleon Bonaparte a redat independenţa regiunii. În 1815, anul în care a fost refăcută Confederaţia Elveţiană, Montreux şi celelalte oraşe ale cantonului Vaud au redevenit parte a Elveţiei. „Septembrie muzical“ Din secolul al XIX-lea, Montreux a devenit un oraş turistic, prin construirea hotelurilor de lux, a infrastructurii necesare, prin amenajarea unor spaţii montane din apropiere şi mai ales prin evenimentele internaţionale găzduite de oraşul de pe malul lacului Geneva. Cel mai vechi eveniment internaţional găzduit la Montreux este festivalul de muzică clasică numit „Septembrie muzical“. A fost organizat pentru prima oară în 1946 de directorul de atunci al oficiului turistic din Montreux, Raymond Jaussi, ajutat de Claude Nobs. Festivalul are loc în fiecare an de la sfârşitul lui august până la mijlocul lui septembrie, adunând orchestre celebre din întreaga lume. Sălile principale în care se ţin concertele sunt auditoriul Stravinski, sala „Castillo“ din Castelul Chillon sau Teatrul din Vevey. Anul acesta, la cea de-a 62-a ediţie a festivalului, au concertat Orchestra Elveţiană Romandă, Orchestra de la Tonhalle, Zurich, Orchestra Filarmonică Regală de la Londra, Filarmonica Cehă sau Orchestrele de Cameră de la Lausanne sau Zurich. Festivalul internaţional de jazz Montreux este cunoscut în toată lumea prin festivalul de jazz, care adună anual artişti din întreaga lume. Sărbătoarea a avut loc prima dată în 1976, când casinoul din Montreux a găzduit pentru prima dată concertele de jazz organizate de Claude Nobs, Geo Voumard şi Rene Langel. Festivalul a durat trei zile şi a oferit publicului concerte şi recitaluri ale artiştilor celebri în acea vreme, precum Keith Jarrett, Jack Dejohnette, Bill Evans, Soft Machine, Nina Simone etc. Din 1970, au început să participe la acest festival şi artişti aparţinând altor genuri muzicale, însă fără a ştirbi din caracterul de sărbătoare a jazz-ului. În 1971, casinoul din Montreux a ars, organiatorii fiind nevoiţi să mute locaţia timp de cinci ani, până când noua clădire a casinoului a fost terminată. La festival au început să participe şi celebrităţi din alte stiluri muzicale şi de pe alte continente, cum ar fi Carlos Santana sau Van Morrison. „În zilele noastre, festivalul durează trei săptămâni, în luna iulie. Din cauza prezenţei numeroase, peste 200.000 de oameni venind la Montreux în această perioadă, organizatorii au mutat locaţia în Piaţa Centrală. Aici au loc principalele concerte, iar pe străzile din jur se pot cumpăra suveniruri de la micii comercianţi, iar restaurantele şi terasele oferă delicatese locale. Totuşi, cazinoul sau alte săli de concerte din oraş găzduiesc, în timpul festivalului, concerte mai mici ori alte evenimente“, ne-a explicat ghidul nostru turistic, Paulino Gonzales. Concursuri şi festivaluri anuale În 1980, festivalul a cunoscut o creştere extraordinară. Multe formaţii şi artişti din toate stilurile muzicale au început să participe la această sărbătoare. Sting, Bob Dylan, Deep Purple, Johnny Cash, Simply Red sau Alanis Morissete au încântat, de-a lungul anilor, prin concertele lor. În ultimii ani, s-au editat DVD-uri conţinând concertele din cadrul festivalului, organizate pe stiluri muzicale. La fiecare doi ani se organizează şi un concurs de pian, chitară şi voce. Juriul este format din profesionişti, iar premiile sunt pe măsură. Pe lângă acest concurs se organizează şi un concurs local de jazz, la care participă competitori din câteva cantoane elveţiene, dar şi din regiuni franceze. „Concursul a avut loc şi în acest an. Au câştigat artişti din Franţa, SUA şi Germania“, ne-a spus Paulino Gonzales. Pe lângă aceste concursuri, la Montreux au loc, anual, şi alte evenimente. În fiecare primăvară, începând cu 2003, are loc Festivalul „Trandafirul de Aur“, în cadrul căruia se premiază cei mai buni oameni de televiziune din lume. Un festival asemănător are loc în aprilie, sub genericul „Premiile de Aur de la Montreux“, care a fost inaugurat în 1989, fiind primul concurs european în domeniul multimedia şi al publicităţii. ▲ „Mocăniţa“ elveţiană Montreux este conectat cu celelalte zone de interes turistic din Elveţia prin celebra rută de cale ferată Montreux-Oberland-Bernois (MOB). Este o rută de cale ferată cu ecartament îngust şi este cea mai lungă de acest gen din întreaga Elveţie. Turiştii pot lua acest tren din gara din Montreux spre Zweissimmen, continuând ruta până la zona turistică de la Gstaad. În ultimii ani, ruta s-a lărgit cu alte conexiuni spre Lucerna sau spre Glion şi Rochers-de-Naye. Majoritatea rutelor sunt panoramice, calea ferată fiind construită pe dealurile din împrejurimi. Pentru aceste călătorii există trenuri speciale cu geamuri largi şi cu tavan din sticlă, care permit turiştilor să admire frumuseţea zonei. Muzică şi specialităţi elveţiene „În fiecare zi, compania care deţine aceste rute oferă turiştilor un serviciu panoramic clasic, utilizând vagoane clasice, construite înainte de Primul Război Mondial sau mai târziu, dar păstrând aceleaşi trăsături care ne amintesc de celebrul Orient Express. În perioada festivalului de jazz, compania pune la dispoziţia călătorilor un tren special în care formaţii de jazz încântă turiştii pe timpul călătoriei. Trenul este pe ruta Montreux-Gstaad şi nu costă decât 50 de franci elveţieni“, ne-a spus Paulino Gonzales. Toate călătoriile cu acest tren, un fel de mocăniţă elveţiană, sunt însoţite de ospitalitatea şi respectul pe care elveţienii îl au faţă de vizitatori. Angajaţii oferă călătorilor băuturi, sandwichuri şi produse specifice, servite cu o amabilitate care te determină să nu regreţi că ai ales acest tur panoramic. ▲ Castelul Chillon, fortăreaţa de la Montreaux Pentru iubitorii de istorie, Montreux oferă spre vizitare unul dintre cele mai frumoase castele construite pe o insulă a Lacului Geneva, la marginea oraşului actual. „Chateau de Chillon“, astăzi muzeu, poate fi vizitat de turişti în fiecare zi, de la ora 9:00 până la ora 18:00. Istoria acestui castel este legată de cea a oraşului Montreux. Este atestat odată cu oraşul, la 1150, când era o fortăreaţă folosită de conţii de Savoy şi de prinţii de Blonay. În secolul al XII-lea, când conţii de Savoy au cucerit cea mai mare parte a cantonului de Vaud, castelul a devenit un important centru politic. De aici, conţii de Savoy puteau controla pământurile şi drumurile de acces spre Alpii elveţieni, dar şi drumurile comerciale care legau Italia de Europa de Nord-Est. Arhitectura castelului a fost modificată de-a lungul istoriei. Contele Thomas de Savoy (1189-1233), precum şi fii săi, au fost primii care au recontruit fortăreaţa Chillon, transformând-o în castel. În anii următori, castelul a devenit centrul administrativ şi politic al Ducatului de Savoy. Aici se păstrau arhivele şi monetăria ducatului, dar şi bijuteriile şi obiectele de valoare ale familiei de Savoy. În secolul al XIV-lea, centrul administrativ s-a mutat la Champery, ceea ce a dus la deteriorarea castelului. În 1436, Amedee al VIII-lea a reabilitat castelul, modificând fortăreţele şi o parte din edificiu. Centrul administrativ al regiunii La 29 martie 1536, cantonul Vaud este cucerit de elveţienii de la Berna. Castelul este transformat în centru administrativ şi rezidenţă permanentă pentru reprezentantul autorităţilor de la Berna, care a şi primit titulatura de „căpitanul de la Chillon“. În 1733, autorităţile se mută din castel la Vevey, întrucât fosta fortăreaţă Chillon nu mai corespundea cerinţelor de război. În ianuarie 1798, revoluţionarii de la Vevey şi Montreaux reocupă castelul, fără a întâmpina rezistenţă. Până în 1803, aici a fost centru noului canton Vaud. Începând cu acest an, castelul a suferit modificări în arhitectură. Au fost eliminate elementele de fortăreaţă, fiind reconstruit cu elemente din curentul romantic. „Castelul a impresionat şi inspirat mulţi scriitori celebri care au venit aici. Unul dintre ei, lordul George Gordon Byron, i-a dedicat chiar şi un poem, «Prizonierul de la Chillon»“, ne-a explicat Paulino. În perioada anilor 1836-1838, autorităţile cantonului Vaud au transformat edicificul în muzeu, aducând aici arme vechi şi mărturii istorice, de aceea vizitele nu se pot face fără ghid şi fără jandarmi. ▲ Celebrităţi care au trăit la Montreux De-a lungul anilor, o serie de artişti, scriitori sau oameni politici au trăit, scris sau concertat la Montreux. Unul dintre aceştia, Ernest Hemingway, celebrul scriitor american, şi-a petrecut o parte din viaţă la Montreux. Se spune că scriitorul era un împătimit turist, călătorind cu trenul prin toate ţările Europei. Hemingway iubea atât de mult trenurile, încât ştia pe de rost mersul trenurilor din majoritatea ţărilor unde a călătorit. Actuala gară de la Montreux i-a dedicat o cafenea, unde se crede că scriitorul venea să admire trenurile, care-l inspirau. De asemenea, Castelul Chillon a fost sursă de inspiraţie pentru un alt scriitor celebru care a trăit la Montreux. George Gordon Byron a locuit într-o casă pe Rue des Artisans. În această perioadă, a scris poemul „Prisonier la Chillon“. Tot la Montreux, farmacistul Henri Nestle a descoperit formula de lapte praf pentru copii, iar celebrul compozitor rus Piotr Ilich Tchaikovsky a scris concertul pentru vioară, în perioada în care era despărţit de soţia sa. În casa pe care o avea la Montreux, scriitorul Vladimir Nabokov a scris cunoscuta nuvelă „Lolita“. Cimitirul „Clarens“ din Montreux este plin de morminte ale artiştilor şi celebrităţilor care au trăit la Montreux.