Pelerini pe urmele sfinţilor în Grecia

Pelerinajul creştin îmbină entuziasmul şi bucuria unei călătorii într-un spaţiu nou cu aşteptarea şi anticiparea unor daruri sufleteşti care se descoperă în locurile credinţei, unde sfinţii au trăit şi s-au rugat şi unde pecetea lor este vizibilă şi astăzi. De multe ori, pelerinajul este o solicitare puternică a puterilor fizice, a rezistenţei, a răbdării, dar mulţumirea îndeplinirii itinerarului şi găsirea liniştirii sufletului sunt la urmă mai predominante decât oboseala. Unii pelerini mărturisesc, pe bună dreptate, că întineresc într-un pelerinaj, că redescoperă puteri pe care nu credeau să le aibă. „După prima zi, mi s-a părut că va fi un drum foarte greu. Însă acum, cu sufletul plin de bucuria întâlnirii cu sfinţii la ei acasă, aş vrea să am puterea de a călători a Sfântului Spiridon, pentru ca paşii mei să urmeze mereu calea mântuirii. Ne-am întors acasă mai tineri şi mai aproape de valorile credinţei ortodoxe“, ne-a spus Eugen Căsăndroiu, unul dintre pelerinii de la Parohia „Sfântul Ciprian“ - Zlătari. 

Cei 44 de pelerini de la cele două comunităţi bucureştene însoţiţi de patru preoţi au plecat spre Grecia în lunea Săptămânii Luminate. Marţi, pelerinii au vizitat oraşul Tesalonic, au admirat centrul istoric al urbei şi au poposit la Biserica Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir, unde se află moaştele acestui sfânt, şi Biserica „Sfântul Gheorghe“ - Rotonda, considerată cea mai veche basilică creştină din Grecia continentală. Tot în Tesalonic, la Biserica „Sfânta Sofia“, pelerinii au cinstit moaştele Sfântului Vasile cel Nou, iar la Mitropolie s-au închinat la racla cu moaştele Sfântului Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului. Următoarea oprire s-a făcut la Mănăstirea Sfintei Paraschevi din Valea Tembi, unde sunt moaştele acestei sfinte, precum şi un izvor cu apă tămăduitoare pentru cei care au probleme de vedere sau suferă de boli ale ochilor. „Toţi cei care au participat la acest pelerinaj au avut posibilitatea să împărtăşească lumina Sfintei Învieri a Domnului cu comunităţile monahale şi de enorie din Grecia, care au primit vizita credincioşilor români şi, totodată, să redescopere valori comune ale spiritualităţii româneşti şi ale Ortodoxiei din Grecia, dintr-o ţară binecuvântată de Dumnezeu cu multe biserici şi mănăstiri. Din program au făcut parte rugăciunea şi participarea la sfintele slujbe în multe din locurile vizitate, rezultând o împreună-trăire a valorilor religioase“, ne-a spus părintele Nicolae Dascălu, parohul Bisericii Zlătari, directorul publicaţiilor „Lumina“ şi consilier patriarhal coordonator al Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române, participant la acest pelerinaj. 

Pe 8 mai, pelerinii au vizitat complexul monastic de la Meteora, cu bine cunoscutele mănăstiri Marea Meteoră şi Varlaam, iar apoi cu feribotul au ajuns la insula Corfu, unde s-au închinat la moaştele Sfântului Spiridon, adăpostite în sfântul lăcaş care îi poartă hramul. În ziua următoare, pelerinii au trecut şi pe la Biserica Sfântului Andrei din Patras, unde se află capul Apostolului întâi chemat şi au vizitat apoi capitala Greciei, Atena, cu importantele monumente antice, dintre care cele mai cunoscute sunt pe Acropole. Au mers pe urma paşilor Sfântului Apostol Pavel până în Areopagul atenian, unde a vestit Evanghelia filosofilor şi învăţaţilor greci. Pe 10 mai, credincioşii au poposit la Sfântul Nectarie, în Insula Eghina, pe care l-au cinstit cu mare evlavie. „În apropierea raclelor cu moaştele sfinţilor cu toţii ne-am simţit ca acasă, pentru că am redescoperit, i-am reîntâlnit în acele zile pe sfinţii noştri dragi care au venit în anii trecuţi şi la hramul Catedralei patriarhale din Bucureşti, cum sunt Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina, Sfântul Apostol Pavel, care este prezent pretutindeni, şi la Atena, la Tesalonic, şi în multe alte localităţi din Grecia, şi nu în ultimul rând Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României. Am întâlnit şi oameni evlavioşi, care ţin cu demnitate credinţa ortodoxă, şi ne-am îmbogăţit spiritual prin aceste întâlniri de suflet“, ne-a spus pr. Nicolae Dascălu. Sâmbătă, 11 mai, pelerinii au mers la Evia, la Mănăstirea „Sfântul Ioan Rusu“, unde se află moaştele acestui sfânt foarte iubit şi de poporul român; apoi, la Mănăstirea Cuviosului David. Un alt loc de suflet a fost Mănăstirea Kato Xenia, unde se află o parte din Brâul Maicii Domnului, precum şi Mănăstirea Sfântului Dionisie din Muntele Olimp, care simbolizează creştinarea ultimului stindard al păgânismului grec. 

În cadrul acestui pelerinaj, credincioşii au fost însoţiţi de preoţi, iar la majoritatea locurilor sfinte s-au făcut slujbe şi rugăciuni şi s-a cântat troparul „Hristos a înviat“. „Prezenţa a patru preoţi a fost de bun augur, pentru că în timpul pelerinajelor, aşa cum se întâmplă de regulă, credincioşii, pelerinii, vin să pună întrebări preotului în legătură cu anumite chestiuni care îi frământă, sau lucruri pe care doresc să le cunoască mai bine. La fiecare obiectiv inclus în programul pelerinajului, fie s-a citit acatistul sfântului ale cărui cinstite moaşte au fost venerate, fie s-a cântat un imn religios, în general «Hristos a înviat» sau «Îngerul a strigat». Este important şi de subliniat faptul că între credincioşii din cele două parohii s-au stabilit legături de prietenie care sunt sigur că vor fi consolidate în viitor. Pelerinii au apreciat serviciile oferite de către Agenţia de pelerinaj «Basilica Travel», hotelurile unde au fost cazaţi, profesionalismul celor care 

ne-au însoţit“, ne-a spus părintele Constantin Stoica, parohul Bisericii Iancu Vechi - Mătăsari din Bucureşti şi consilier patriarhal la Biroul de presă al Patriarhiei Române, participant la acest pelerinaj. 

 

Călătoria credinţei din Grecia a însemnat şi punerea de început bun a unei legături frumoase între cele două comunităţi din Bucureşti. „Am constatat că pelerinajul apropie pe oameni, unii faţă de alţii, şi vorbesc aici de credincioşii de la cele două parohii, care până acum nu se cunoşteau, dar s-au împrietenit în lumina sfinţilor, dar, totodată, ne face să redescoperim valorile noastre ortodoxe de acasă. Văzând evlavia cu care grecii îşi iubesc sfinţii lor şi noi învăţăm să-i iubim pe sfinţii lor, dar şi pe sfinţii noştri, ai neamului românesc, pentru că prin sfinţi, noi putem trăi mai bine lumina Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos“, ne-a mai spus pr. Nicolae Dascălu.