Primul Război Mondial a fost consemnat în istorie ca Marele Război, nu doar prin caracterul său universal, ci și prin pierderi umane fără precedent. Confruntat zilnic cu amenințarea morții, soldatul din tranșee, mai abitir ca niciodată, recurgea la stilou și la hârtie pentru a împărtăși celor de acasă momentele grele prin care trecea.
Mirela Florian, cercetător în cadrul Secției Studii etnologice a Muzeului Țăranului Român, se ocupă de un proiect amplu prin care sunt adunate din arhive specializate și colecții particulare mărturii din acea vreme, spre a fi publicate într-un volum.
Începând cu decembrie 2015, Muzeul Țăranului Român, inspirându-se după modelul macilor plantați în amintirea soldaților britanici căzuți în Primul Război Mondial, a lansat proiectul „Scrisori de pe Front”. La un secol de la conflagrația mondială amintită, instituția invită la o mobilizare comună, cercetătorii și publicul deopotrivă, spre a cinsti memoria luptătorilor de atunci.
Oamenii au fost invitați să doneze către muzeu tot ce amintește concret de acea perioadă, „în speranța că mulți se vor lăsa seduși de temă și vor căuta în propria ladă din pod, în vechile hârtii de familie, mărturii din perioada Primului Război Mondial: scrisori, jurnale, note de front, fotografii”, spune Mirela Florian. Totodată, s-a făcut apel și la ajutorul unor instituții care ar fi putut deține documente de acest gen. „Ca rezultat al acestor demersuri, un public destul de numeros a răspuns cu entuziasm invitației, dar au colaborat excelent cu noi și Serviciul Istoric al Armatei și Direcția din Cluj a Arhivelor Statului. La Cluj a existat un important centru al cenzurii militare austro-ungare, în care erau citite și deseori confiscate scrisorile trimise de soldați celor de acasă.
În acest fel, s-a strâns un material documentar foarte bogat, variat și consistent, astfel încât devine clară imaginea vremurilor de atunci”, afirmă cu entuziasm cercetătoarea Mirela Florian.
„Sunt peste 1.000 de documente în total, printre care fotografii, inclusiv fotografii inedite cu Regina Maria, cărți poștale foarte variate, multe din Ardeal, câteva aduse de la Paris, două dintre ele scrise pe coajă de copac, caricaturi, note de front sau jurnale, un jurnal scris în germană veche, pe care încă nu am reușit să-l traducem, memorii ale prizonierilor de război și dări de seamă ale preoților militari”, mai precizează doamna Florian.
Proiectul este cu atât mai valoros, cu cât are un caracter național. „Jurnalele sunt, cele mai multe, din Moldova și Muntenia, cărțile poștale din Transilvania, memoriile prizonierilor și preoților militari aproape numai din Regatul României. Am căutat orice fel de mărturie, indiferent de localizare, de front sau de parte a baricadei”, ne explică cercetătoarea.
Întregul material documentar adunat va fi publicat într-un volum ce se va intitula „Scrisori de pe Front”.
„Conținutul mărturiilor lăsate de participanții la Marele Război nu are cum să te lase rece. Ei merită tot efortul și admirația noastră, merită să ne amintim de ei, merită gândul nostru bun”, a mai spus cercetătoarea de la Muzeul Țăranului Român.
Primul Război Mondial a reprezentat pentru România baia de foc la finalul căreia, cu prețul unor pierderi incomensurabile, se realiza dezideratul secular al românilor: Marea Unire. Perioada de comemorare a Centenarului Primei Conflagrații Mondiale se va încheia în 2018.
