Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
Podoaba bisericilor din Tecuci
Renovată, restaurată, împodobită şi înfrumuseţată pentru resfinţire, Catedrala din Tecuci cu hramul "Sfântul Gheorghe" primeşte mâine veşmântul cel nou al harului. Ocrotitorul catedralei a fost ales drept patron spiritual al municipiului Tecuci în anul 1995, fiind confirmat, după ani de umbră comunistă, rolul central al catedralei în toate activităţile spiritual-culturale ale oraşului. La toate aceste evenimente, preoţii şi credincioşii tecuceni se bucură de prezenţa şi binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.
Vineri, o zi capricioasă de început de toamnă. Vin hotărât spre căsuţa părintească din Tecuci. După ce trec de târgul pitoresc al Focşanilor mă simt deja acasă. La doar câţiva kilometri las pe stânga potecuţa ce duce spre Mănăstirea Sfântului Teodosie de la Brazi, fac dreapta şi mă îndrept liniştit către orăşelul care îmi adună toate bucuriile începutului de viaţă. După ce trec graniţa judeţului traversând Siretul ce "se-ncovoaie sub copaci ca un balaur", las în urmă forfota grădinarilor din Cosmeşti şi încep deja să simt mirosul de vreascuri umede aduse de vântul iute, din Pădurea Buciumenilor, unde cadrul natural şi tradiţiile sihăstreşti ale mănăstirii ascunse tainic între codri cheamă pelerinii la rugăciune şi la linişte. Ajung acasă, în târgul renumit al Tecuciului, unde au mai rămas puţine clădiri vechi, unde comunismul şi mai apoi ritmul sufocant al cotidianului inovator au şters farmecul aşezării, dar care îşi păstrează prin ritmul molcom al locuitorilor aerul liniştit de provincie, care doar într-o zi de joi sau de duminică pare un oraş de provincie mai mare. Înconjurat de câţiva prieteni ce veneau pentru prima dată în casa părinţilor mei, mă hotărăsc, după un scurt popas acasă şi după cuvenita binecuvântare părintească, să le arăt catedrala oraşului, cu hramul "Sfântul Gheorghe". Aşezată în parcul central al municipiului, într-o oază de linişte, într-un adevărat colţ de rai, biserica impunătoare cu ziduri groase, roşcate şi zvelte este înconjurată de aleile ce şerpuiesc parcul şi este mărginită de flori, chemând toţi trecătorii la rugăciune şi meditaţie, fiind un rod al frumuseţii locului împletit cu vrednicia slujitorilor şi credincioşilor de aici.
Remarcată de diaconul Pavel de Alep
Deschisă ca în fiecare zi, biserica, renovată, restaurată, împodobită şi înfrumuseţată pentru resfinţire, primeşte în fiecare zi sute de credincioşi, care participă la slujbele religioase ce se desfăşoară aici, dar mai ales la Sfânta Liturghie, care se săvârşeşte cinci zile pe săptămână. Adăpostindu-ne de răcoarea teilor seculari intrăm în biserică, unde ne întâmpină părintele paroh Vasile Ramfu, care, inimos, gospodar şi hotărât cum îl ştie toată suflarea tecuceană, ne împărtăşeşte câteva crâmpeie din trecutul aşezământului pe care îl păstoreşte şi pe care diaconul Pavel de Alep îl remarcă în jurnalul său. "Vechea biserică catedrală a Sfântului Gheorghe din Tecuci a fost ctitorită prin 1813, pe locul altui lăcaş de cult ce existase până pe la începutul veacului trecut şi ale cărei podoabe, lemnărie şi icoane au împodobit Biserica Sfinţii Voievozi Vechi din mahalaua Focşa. Unul dintre primii slujitori cunoscuţi de aici este Dumitrache Luca, ce îndeplinea şi funcţia de vechil al protopopiei. Mai târziu, cu ocazia invaziei în Moldova, turcii beiului Chihaia aveau să introducă caii în biserică şi să distrugă icoanele şi "pictura bizantină aleasă". Apoi, în jurul anului 1823, cu banii obţinuţi din vânzarea unor vii de la Mălureni, s-au terminat zidurile exterioare, iar pe mărturiile emise de preotul bisericii în 1843 este aplicată prima parafă a parohiei", ne-a declarat părintele Ramfu.
Catedrală din 1856
Biserica cu hramul "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" din Tecuci devine catedrala oraşului în 1856, iar după distrugerea Bisericii "Sfântul Ilie" din oraş în 1858 de către un devastator incendiu, această biserică a fost împodobită cu mai multe cărţi şi icoane vechi, dar şi cu un policandru din tumb de la catedrală. Fiind centrul spiritual al oraşului, catedrala a primit de-a lungul veacurilor multe personalităţi. De la profesorul Ştefan Andronache, un inimos şi distins susţinător al proiectelor culturale de la catedrală, am aflat că în ziua de 6 aprilie 1882 s-a desfăşurat un Te Deum cu ocazia "zilei aniversării proclamării regale, iar la 30 noiembrie 1882 s-a închinat aici şi a fost întâmpinat de tecuceni regele Carol I. "După cutremurul din 1894, ultimele morminte aflate în jurul bisericii sunt strămutate în cimitirul aşezării, episcopul de Roman hotărăşte suspendarea definitivă a slujbelor din sfântul lăcaş, iar protopopul Ioan Andreescu adresează un memoriu primarului în care menţionează că "lipsa bisericii catedrale este mult simţită de întregul oraş" şi astfel s-a constituit un Comitet de restaurare a bisericii în fruntea căruia a fost ales preotul Ioan Andreescu. După un nou cutremur în 1903, când au fost avariate din temelie pridvorul şi turla bisericii, autorităţile au hotărât să renunţe definitiv la refacerea lăcaşului de lângă Grădina Publică şi au propus să se construiasă o catedrală nouă care să devină "o podoabă a oraşului, iar priveliştea să impună admiraţia străinului călător 7"", ne-a spus profesorul Ştefan Andronache. Primăria a donat un nou teren de 7.904 mp din Grădina Publică pentru construirea bisericii catedrale, PS Ilarion Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, pune piatra fundamentală a viitoarei biserici, autorii proiectului noii catedrale a oraşului fiind arhitecţii bucureşteni Ion D. Traianescu şi Magda Traianescu, fiica acestuia. S-a pus în circulaţie un timbru-cărămidă din vânzarea căruia s-au obţinut fonduri pentru înălţarea noului edificiu, construcţia finalizându-se în 1962, iar până în 1968 meşterii zugravi Gheorghe Răducanu şi Iosif Vass au pictat interiorul bisericii. PS Episcop Chesarie Păunescu al Dunării de Jos a săvârşit slujba târnosirii noii catedrale la 12 octombrie 1969.
Sfântul Gheorghe, patron spiritual al municipiului Tecuci
Prin hotărârea Consiliului Local şi cu binecuvântarea şi purtarea de grijă a Înalt Preasfinţitului Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a fost ales drept patron spiritual al municipiului Tecuci în anul 1995, fiind astfel confirmat, după ani de umbră comunistă, rolul central al catedralei în toate activităţile spiritual-culturale ale oraşului. În fiecare an la aceste momente de bucurie duhovnicească prilejuite de ziua de 23 aprilie, preoţii slujitori, părintele paroh Vasile Ramfu şi părintele Mihai Roşu împreună cu mulţime multă de credincioşi întâmpină cu multă căldură pe ierarhul Dunării de Jos. Preoţi şi credincioşi răsfiraţi peste tot în jurul sfântului lăcaş pe o rază de mai mulţi kilometri dăruiesc de fiecare dată acestui îndrăgit loc o îmbrăţişare tainică, iar ritmul firesc al cotidianului primeşte vioiciunea, bucuria şi suflul specifice sărbătorii. La fiecare sărbătoare a oraşului, IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, este întâmpinat de copii îmbrăcaţi în costume specifice zonei, iar arhipăstorul lor îi binecuvântează pe toţi, transmiţând de fiecare dată căldura şi grija părintească, neobosită şi neîncetată a păstorului, pentru turma sa iubitoare de Hristos. La fiecare Liturghie arhierească din ziua hramului oraşului Tecuci, fiecare suflet, fiecare floare, fiecare copac aduc o smerită închinăciune ocrotitorului. "Ne bucurăm nespus de mult că sărbătoarea bisericii noastre este şi sărbătoarea oraşului şi am încercat întotdeauna sub oblăduirea neîncetată a vrednicului nostru ierarh să facem din biserica noastră centrul vieţii spirituale a oraşului, colaborând totdeauna cu toţi fraţii preoţi şi cu autorităţile locale", ne-a mai spus părintele Vasile Ramfu.
Proiecte sociale şi catehetice
Activităţile liturgice şi spiritual-culturale sunt completate permanent la catedrala din Tecuci de acţiuni social-filantropice. Ajutorarea celor nevoiaşi nu se desfăşoară aici într-un ritm exact stabilit, dar de fiecare dată preoţii şi credincioşii harnici, darnici şi iubitori de aproapele răspund la apelul celor aflaţi în necaz şi încercări. De asemenea, în urma unor anchete sociale desfăşurate de Consiliul parohial, 40 de familii primesc hrană caldă la domiciliu, iar în ultima perioadă aproximativ 10 persoane au fost susţinute financiar pentru diverse intervenţii medicale. "Am primit şi am încercat să mângâiem sufleteşte pe toţi cei care ne-au cerut ajutorul, dar nu am încurajat lenea. Ne-am dorit foarte mult ca cei care se bucură de milostenia credincioşilor noştri să se închine şi la icoanele bisericii noastre şi de asemenea am încercat totdeauna să sprijinim proiectele administrative şi social-misionare ale mănăstirilor din eparhia noastră pentru că suntem convinşi că slujirea socială este o datorie a bisericii în contextul actual", a mărturisit părintele Ramfu. Pe lângă proiectele sociale, la catedrala din Tecuci au loc şi activităţi catehetice pentru copii şi pentru cei mai în vârstă. Proiectul naţional catehetic "Hristos împărtăşit copiilor "se desfăşoară acum doar pentru nouă copii deoarece în jurul catedralei nu se află nici o şcoală. Toţi copiii care vin au fost selectaţi de părintele Mihai Roşu din parohie. Pe lângă activităţile catehetice desfăşurate în fiecare zi de vineri, micuţii vizionează filme religioase şi vizitează la sărbătorile importante mănăstirile din arhiepiscopie. "Prin copii reuşim să îi aducem mai aproape de biserică şi pe părinţi sau bunici, nădăjduind astfel să construim un viitor solid al comunităţii pe care o păstorim", ne-a declarat părintele Roşu.
Ziua înnoirii Ierusalimului tecucean
Mâine, Catedrala "Sfântul Gheorghe" din Tecuci va fi resfinţită de Înalt Preasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de jos, împreună cu Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, şi Preasfinţitul Corneliu, Episcopul Huşilor, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi, printre care se va afla părintele profesor Nicolae D. Necula, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, şi părintele protopop Gheorghe Joghiu. Slujba târnosirii are loc după ce întreaga pictură din interior a fost restaurată de către pictorii Valeriu Şuşnea şi Doru Istrate. Astăzi are loc slujba Privegherii, iar mâine dimineaţă soborul arhiereilor va fi întâmpinat de preoţii şi credincioşii din Tecuci şi din împrejurimi la ora 8:30, iar după slujba sfinţirii credincioşii se vor putea închina după tradiţie în sfântul altar.