Muzeul Municipiului București prezintă la Casa „Filipescu-Cesianu”, de pe Calea Victoriei, expoziția „Povestea unei biserici de mahala. Sf. Nicolae-Udricani”. Expoziția oferă șansa de a descoperi povestea fascinantă a unei comunități în prezent dispărute și dezvăluie prin obiectele expuse o parte uitată din București. Nu este foarte cunoscut faptul că în curtea bisericii a funcționat una dintre primele școli primare cu predare în limba română, unde au învățat să scrie și să citească Petre Ispirescu și Anton Pann.
Expoziția „Povestea unei biserici de mahala. Sf. Nicolae-Udricani” se axează pe reconstituirea evoluției istorice a lăcașului de cult și a comunității dezvoltate în jur, prin expunerea unor materiale provenind din cercetările arheologice realizate în perioada 2005-2008 și în anul 2018 de către specialiștii Muzeului Municipiului București şi a unor piese selectate din patrimoniul bisericii. Săpăturile arheologice desfășurate de Muzeul Municipiului București la Biserica „Sfântul Nicolae”-Udricani au scos la iveală mai multe cruci ce marcau mormintele cimitirului din mahala. Majoritatea au fost realizate din calcar, iar una din marmură. Pe ele sunt menționate atât nume de monahi, cum ar fi Varvara monahia sau Stamate monahia, cât şi nume de laici, precum Necola cu tot neamul și Dima cu tot neamul. Impactul și rolul social al bisericii în mahala este evident după 1877, când în curte a fost construit azilul „Protopopul Teodor Economu”, un adăpost cu 22 de camere pentru persoanele sărace și invalide.
Părintele prof. dr. Constantin Pătuleanu, parohul Bisericii „Sfântul Nicolae”-Udricani, se bucură că istoria bisericii este prezentată într-un cadru expozițional, unde pot fi admirate în premieră obiecte de patrimoniu și elemente descoperite în urma cercetărilor arheologice. „Pentru mine a fost o mare surpriză și în același timp o mare binecuvântare și mângâiere trimisă de Dumnezeu, pentru că, iată, au trecut șaptesprezece ani de când am preluat Biserica «Sfântul Nicolae»-Udricani ca paroh și în câteva luni am obținut aprobările pentru restaurarea picturii și consolidarea lăcaşului. În expoziție am cuprins tot ce s-a găsit în urma săpăturilor, respectiv monede, sigilii, inele, cărămizile care stăteau sub capul monahilor și crucile de piatră. Printre obiectele de cult pe care le-am împrumutat Muzeului Municipiului București se află și două Evanghelii, pentru că au o istorie foarte frumoasă. Prima Evanghelie este de la 1865, tipărită la Râmnicu Vâlcea și este, cred eu, ultimul text tipărit cu litere chirilice, și a doua este din 1869, din timpul regelui Carol I, tipărită la Buzău și este prima Evanghelie tipărită cu litere strămoșești. Este o binecuvântare că avem aceste Evanghelii în patrimoniul bisericii noastre”, ne-a declarat părintele prof. dr. Constantin Pătuleanu.
Unul dintre curatorii expoziției, Camelia-Mirela Vintilă, consideră că „expoziția merită să fie vizitată de cât mai multă lume, pentru că este o ocazie unică de a vedea o istorie îngropată. Lăcașul de cult a fost ctitorit în anul 1734 prin strădania şi cheltuiala clucerului Udrecan şi a soţiei sale, Maria. O perioadă de timp, aici a funcționat o mănăstire de călugări, metoh al Mănăstirii Sfântului Ioan din Focşani. În afara edificiului religios, în curte se mai găseau turnul clopotniță, pe sub care se făcea intrarea în incintă, câteva chilii și anexe. Diversele scutiri de dări date de domnitorii Ţării Românești, precum și donațiile consistente ale unor enoriași au îmbogățit patrimoniul bisericii, care la sfârșitul secolului al 18-lea deținea moșii, vii, terenuri, o moară, locuri de case, pivnițe și prăvălii. Și parcela lăcașului de cult s-a mărit în timp, devenind, conform documentelor și planurilor, una dintre cele mai întinse din zonă. Mahalaua din jur, denumită inițial a Popii Isac şi apoi Udricani, avea puține case, locuite de croitori, ișlicari și cojocari. Legată de comunitatea mahalalei, în curtea bisericii a funcționat una dintre primele școli primare cu predare în limba română, unde au învățat să scrie și să citească Petre Ispirescu și Anton Pann. Marele incendiu din anul 1847 a afectat grav atât lăcașul de cult, cât și casele din jur, în urma acestuia fiind impuse o serie de reglementări în domeniul construcţiilor, ce au determinat modificări asupra evoluţiei arhitectural-urbanistice a întregii zone. Sistematizările din perioada interbelică și mai ales cele din perioada comunistă, marcate de masive demolări, au remodelat înfățișarea urbană a zonei în care Biserica Udricani a rămas unul dintre puținii martori ai acestei metamorfoze. Elemente ale memoriei și istoriei acestor locuri vor urma perspectiva arheologică pornind de la fragmentele unui puzzle în care se îmbină piesele spațiului urban cu străzile, ruinele și cimitirele lui de sub asfalt, devenite subiect predilect al acestei expoziții”.
Expoziția „Povestea unei biserici de mahala. Sf. Nicolae-Udricani” va putea fi vizitată la Casa „Filipescu Cesianu” până în 8 octombrie 2023. Programul de vizitare este de miercuri până duminică, în intervalul orar 10-18.
