Povestea unei vieţi strânse într-o colecţie de icoane

Spaţiul cultural bucureştean s-a îmbogăţit de puţin timp cu o expoziţie deosebită, "Icoana Casei", colecţie de icoane basarabene. Sfinţii pictaţi pe bucăţi de lemn ori de sticlă, în ţinuturile Basarabiei, de vreo trei secole încoace au format un fel de "sfat al icoanelor", sub oblăduirea unui bun credincios. Colecţia basarabeană expusă la Muzeul Satului "Dimitrie Gusti" are o poveste interesantă. Fiecare icoană are amintiri de depănat, poveţe de dat, suflete de îndreptat. Povestea lor şade foarte bine aşezată lângă cea a colecţionarului Petru Costin.

"Părinţii mei au fost credincioşi de când mă ştiu. Mămica mea a fost cântăreaţă în biserică. Tatăl meu era ctitor al bisericii din satul meu. Din copilărie, mie şi fraţilor mei ne-a fost insuflată iubirea pentru credinţa ortodoxă", povesteşte Petru Costin.

Mai târziu, iubirea insuflată de părinţii săi s-a materializat într-o credinţă puternică în ortodoxie şi dorinţa de a aduna "bucăţele" de patrimoniu ortodox, icoane. "De-a lungul vremurilor m-am gândit şi mi-am dorit să realizez o colecţie de icoane ortodoxe, o colecţie mai deosebită, mai diferită."

Icoanele adunate de-a lungul a mai bine de 27 de ani de către pasionatul colecţionar au diferite tematici. De la "Iisus Hristos Pantocrator" la "Maica Domnului, bucuria celor necăjiţi", ori icoane cu sfinţi militari: Sfântul Gheorghe, Sfântul Dumitru, Sfântul Mina şi alţii. Colecţia nu a fost organizată la întâmplare, sfinţii nu s-au aşezat de-a valma în sufletul basarabeanului.

"Am hotărât să nu ţin în colecţie icoane cu tematică împărătească şi bisericească. Colecţionez icoanele "casnice", pentru că eu socot că icoanele bisericeşti trebuie să fie în biserică, nu altundeva. Tot timpul când mi se ofereau icoane bisericeşti, le întorceam, preferam să le dau la biserici. Eu, în Moldova, sunt ctitor la câteva astfel de lăcaşe de cult."

Cu bune şi cu rele, anii de colecţionare a icoanelor i-au oferit lui Petru Costin adevărate lecţii de viaţă. Căutarea unor piese valoroase, descoperirea icoanelor potrivite pentru colecţia şi pentru sufletul său, nu a fost deloc uşoară. Tradiţia ortodoxă îi învaţă pe credincioşi că minunile ori semnele cereşti nu se arată oricui, oricând. Tot aşa, nici icoanele nu se potrivesc oricui. De-ar sta cineva să culeagă povestea aflării fiecărei icoane, s-ar putea scrie uşor o carte. Petru Costin povesteşte întâmplările din anii în care bătea Moldova în lung şi-n lat în căutarea "ferestrelor de la chiliile cereşti ale sfinţilor", a icoanelor. "În diferite momente, în diferite locuri, poate chiar şi la piaţă, am cumpărat icoane. Care este de la prieteni, care este poate dată la schimb cu altă icoană. M-am străduit să le strâng, dar, totodată, nu am vrut să le ţin în ascunziş, ferite de ochii lumii. Expoziţia de acum este a cincea, ori poate a şasea. În Bucureşti este prima, prima a mea, dar şi a unui colecţionar moldovean", explică basarabeanul.

A plecat la drum acum 27 de ani cu formarea colecţiei de icoane, pe vremea "Imperiului Roşu", a Uniunii Sovietice. O perioadă neagră pentru ortodoxia românească. Din declaraţiile basarabeanului, în Republica Moldova, lucrurile nu stăteau chiar aşa de rău. "Autorităţile te lăsau, nu erau probleme, dar nu puteai să le expui. Te întrebau însă de unde o ai, cum ai procurat-o. Le ţineai în ascunziş." Acum, când este liber să le expună, Petru Costin încearcă să ducă icoanele în cât mai multe locuri. Crede că este benefic oamenilor să le vadă, să-şi pironească măcar şi pentru puţin timp privirea asupra sfinţilor pictaţi.

Icoanele sunt fie mai vechi, de acum două-trei secole, dar şi mai noi, din secolul trecut. Pe lângă dorinţa de a aduna icoane "casnice", colecţionarul a mai avut o dorinţă. "Toate icoanele mele sunt conservate bine, dar de restaurat, nu

le-am restaurat. Eu socot că ele trebuie păstrate în starea în care au ajuns în vremurile acestea, aşa trebuie să fie."

O privire spre Rai, prinsă într-o rugăciune

Printre atâtea icoane, vă simţiţi mai aproape de Dumnezeu? "Da. Apropierea mea de icoane, de Dumnezeu, cred că m-a ajutat foarte mult. Chiar şi faptul că astăzi expun colecţia mea la Bucureşti m-a ajutat. Am găsit aici mulţi prieteni noi. Cred că tot apropierea de icoane a făcut asta. Mă închin la fiecare dintre icoanele mele. Eu nu cred că sunt icoane mai frumoase sau... toate sunt frumoase. Şi important este că nu le ţin în ascunziş, le arăt lumii. Înainte am expus la Bârlad, iar mai înainte, am expus colecţia mea de icoane în Transnistria, la Tiraspol..."

Conştient de valoarea, dar şi de efectul pe care icoanele îl au asupra omului, Petru Costin a organizat o expoziţie permanentă a icoanelor sale la Muzeul Vamal al Republicii Moldova, o entitate muzeală înfiinţată de Serviciul Vamal moldovean, acolo unde lucrează colecţionarul. "Acolo, pe lângă această expoziţie, mai este una de arme vechi. Vin foarte mulţi tineri să vadă colecţiile. Pe aceasta, de icoane, pe cealaltă. Eu socot că spiritul ăsta frumos al icoanelor este redat acolo în muzeu tinerilor. Văd altceva..."

Dacă pentru români este nou, în Republica Moldova, Petru Costin este o celebritate. Colecţia lui de icoane, cea de arme, cea de drapele din cele mai vechi timpuri şi până astăzi i-au adus recunoaşterea din partea autorităţilor, fie ele bisericeşti, fie de stat. Poate cel mai bine despre colecţionar poate vorbi Demir Dragnev, doctor în istorie, profesor, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova, care îi face o caracterizare succintă lui Petru Costin: "Este economist, însă este împătimit de trecutul nostru. Colecţia de icoane este cea mai importantă pe care o deţine. Dar el are şi alte colecţii. Una de arme antice şi medievale, colecţie de drapele româneşti, din cele mai vechi timpuri şi până azi. Desigur, unele sunt în copie, dar a fost o muncă imensă pentru a realiza aceste colecţii. De asemenea, succesele lui se datorează şi faptului că el întotdeauna consultă specialişti. Nu este un colecţionar care să dorească cantitate, ci calitate. Această colecţie este structurată pe epoci, teme. Domnul Costin este mereu frământat de un interes, acela de a prezenta cât mai fidel realitatea."

▲ O comoară de 100 de icoane

Cele 100 de icoane, reprezentări ale Sfinţilor sau ale Maicii Domnului ori ale Mântuitorului Iisus Hristos, sunt de factură creştin-ortodoxă şi provin din Rusia, Basarabia şi România, datând de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, secolul al XIX-lea şi până la începutul secolului al XX-lea. Realizate în tehnicile tempera pe lemn şi pânză, ulei pe lemn şi pânză şi icoane în casetă cu riză de argint şi de bronz, icoanele se încadrează din punct de vedere iconografic stilului bizantin, cu particularităţi artistice specifice şcolilor ruse. Unele dintre ele prezintă chiar şi influenţe ale Bisericii Catolice. Cele 100 de icoane prezente în sala de expoziţii "Gheorghe Focşa" a Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" tratează peste 30 de teme iconografice din Vechiul şi Noul Testament, sfinţi cunoscuţi şi sfinţi - personalităţi religioase ale vremii, canonizaţi de către Biserica Ortodoxă. De asemenea, în colecţie apare un caracter preponderent al reprezentării Maicii Domnului cu Pruncul în mai multe ipostaze: Maica Domnului Kazanskaia, patru icoane, Maica Domnului Vladimirskaia sau Eleusa, trei icoane, Maica Domnului Tihvinskaia, trei icoane, Maica Domnului Kozelskaia, o icoană, Maica Domnului Fiodorovskaia, două icoane etc. Interesantă pentru vizitatorii expoziţiei de la Muzeul Satului din Bucureşti (de vizitat până la 24 martie) ar putea fi o variantă aparte a reprezentării Maicii Domnului cu Pruncul, variantă puţin cunoscută în România, dar foarte răspândită la fraţii de peste Prut, Maica Domnului de Hârbovăţ, trei icoane, care preia din particularităţile stilistice ale şcolii iconografice din Rusia.

Imaginea lui Iisus Hristos se impune şi în această colecţie ca tip iconografic: Iisus Pantocrator, 14 icoane. Viaţa şi Patimile lui Iisus Hristos sunt reprezentate în colecţia lui Petru Costin prin următoarele teme: Naşterea Domnului, Întâmpinarea Domnului Iisus Hristos, Fuga în Egipt, Botezul Domnului Iisus Hristos, Duminica Floriilor, Răstignirea, Învierea.

Alte reprezentări iconografice din expoziţia amintită mai sunt: Arhanghelul Mihail, Arhanghelul Gavriil, Sfinţii militari Gheorghe şi Dumitru, dar şi Sfântul Ierarh Nicolae, Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Haralambie, Sfântul Dosoftei, Sfântul Ilie, Sfinţii Ierarhi Grigore, Ioan şi Vasile, Sfântul Ierarh Modest, Sfântul Proroc Simion.