Vară de vară, la hotarul lunilor surori, iunie şi iulie, cele mai oacheşe oale de lut garnisesc aleile Parcului Copou din Iaşi, deschizând cartea poveştilor nemuritoare ale lutului ars. Meşteri din toată ţara vin în inima Moldovei, la cel mai mare târg de ceramică tradiţională din România.
Timp de trei zile, Iaşul, oraş al vechilor zidiri, se transformă într-o strălucitoare cetate a vechiului meşteşug al olăritului, găzduind cel mai important târg de ceramică tradiţională din ţară. Evenimentul, ajuns la cea de a XXXII-a ediţie, adună pe aleile umbroase ale Parcului Copou meşteri din cele mai importante vetre de olărit din România şi din Republica Moldova. Un târg-maraton, ce se deschide în zori şi se închide noaptea târziu, în care vizitatorii se întrec în a admira, a întreba, a drămui şi a cumpăra oale, străchini, ulcioare, căni ori simple vase decorative, căci fiecare formă, fiecare culoare, le scormoneşte prin memoria afectivă, amintindu-le de bunici, de cuminţenia vieţii de altădată, de simplitate şi de răbdare, de stări şi obiceiuri atât de greu de recâştigat azi.
Familiile de olari cu o tradiţie de generaţii sunt protagoniştii acestui moment atât de aşteptat. De la Bistriţa, Cătămărăşti Deal şi Dorohoi (Botoşani), din Codlea (Braşov), de la Braniştea (Galaţi), din Cârţa, Corund şi Miercurea Ciuc (Harghita), de la Schitu Stavnic, Voineşti (Iaşi), din Baia Mare (Maramureş), din Şişeşti (Mehedinţi), din Româna-Balş şi Vădastra (Olt), din Marginea (Suceava), de la Măldăeni (Teleorman), de la Horezu, din Lungeşti şi Vlădeşti (Vâlcea), de la Chişinău şi Drochia - Republica Moldova şi Cernăuţi - Ucraina, ei au adus aici, în inima Moldovei, propriile vieţi, plămădite în lut. Căci toţi aceşti meşteri au în spate generaţii întregi de olari, toţi au crescut pe lângă roată, modelând vase alături de părinţi sau bunici, iar azi aproape toţi au cui preda ştafeta meseriei. “În ultimii ani constatăm cu satisfacţie că apar generaţii tinere de meşteri olari. Mulţi provin din familii de tradiţie, alţii au îmbrăţişat meşteşugul din dorinţa de a se dedica prelucrării lutului. În judeţul Iaşi avem familiile Luchian şi Ifrim de la Schitu Stavnic, din care
s-au ridicat tinerii Daniel Ifrim şi Ciprian Luchian. Acelaşi lucru se întâmplă şi în celelalte zone. La Horezu, familia Bâscu a dat mai departe meşteşugul celor mai tineri, la Vlădeşti - Vâlcea, familia Pătru la fel, la Baia Mare familia Bledea a transmis, de asemenea, tradiţia către copii - Adrian şi Adriana Bledea. Constatăm, deci, că se trezeşte o nouă generaţie de olari, ceea ce nu poate decât să ne bucure“, a declarat Adrian Ardeleanu, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi.
Vasele utilitare, odoarele cele mai căutate ale târgului
Familia Anei Ifrim, de la Schitu Stavnic, vine la târgul de la Iaşi în fiecare an. I-a obişnuit pe vizitatori cu o ceramică simplă, atât ca decor, cât şi ca tehnică, aşa că standul lor e mereu luat cu asalt. „Avem chiupuri pentru umplut borş, oale pentru sarmale, pentru pus laptele la prins, căniţe, puişoare, de care bătrânele dau de pomană la Moşi, chiupuri pentru păstrat brânza. Bărbatul meu a furat meseria de prin sat, că la noi au fost mulţi olari. Acuma-s bătrâni şi nu prea mai lucrează. Dar noi ne bucurăm că băiatului i-a plăcut şi lucrează cot la cot cu tatăl lui“, spune Ana Ifrim.
Meşteşugul vaselor plăsmuite la roată, mângâind întruna lutul, modelându-l şi dându-i chip straşnic, a fost deja transmis copiilor şi în familia Doinei Bledea. O familie cu rădăcini în olărit de generaţii bune şi care reprezintă cu cinste tot ce e autentic în materie de ceramică din Maramureşul istoric. „Copiii noştri au luat foarte în serios olăritul, aşa că la noi trecerea către noua generaţie deja s-a produs. Eu sunt mulţumită, să ştiţi. Şi cred că şi mama mea, de-acolo, din Ceruri, e împăcată ştiind că eu am continuat ce ea a început“, spune Doina Bledea, o prezenţă nelipsită de la târgul ieşean de 22 de ani încoace.
Ceramica de Cucuteni, reinventată de ceramistul Ion Mitroi
Un element de noutate în ediţia din acest an a Târgului de Ceramică Cucuteni 5000 este prezenţa ceramistului Ion Mitroi, din Măldăeni-Teleorman, cel care a adus la Iaşi vase de inspiraţie cucuteniană, de o deosebită graţie şi simplitate. „Cultura Cucuteni mi s-a părut cea mai vastă şi cea mai ofertantă şi ca decor, şi ca forme. Toată ceramica e ridicată la mână, culorile le facem pe bază de pământ, pictăm apoi pe lut crud, uscate liber, arse în cuptor, apoi lustruite cu ceară de albine, ca să obţinem un anumit luciu. E un tip de ceramică ce se adresează mai mult unei nişe, cunoscătorilor, deşi eu cred că toţi ar trebui să ştim ceva despre cultura aceasta reprezentativă pentru poporul român. Mă întristează să constat că tinerii nu prea ştiu nimic, azi, despre ea şi, mai ales, că nici la şcoală nu învaţă despre asta. Tocmai de aceea, de trei ani de zile noi organizăm acasă, la Măldăeni, o tabără de creaţie pentru copiii din zonă“, explică ceramistul Ion Mitroi. (Fotografii: Toma Zamfirescu)
