Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Poveștile odoarelor Mănăstirii Căpriana rostite timp de două zile la Iași
La Complexul Muzeal Național „Moldova” (CMNM) Iași s-au desfășurat, în perioada 15-16 aprilie, o serie de evenimente dedicate promovării patrimoniului ecleziastic al Mănăstirii Căpriana din Republica Moldova, derulate în cadrul unui proiect transfrontalier cu finanțare europeană. Nucleul acestor manifestări l-au constituit veșmintele Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, salvate prin restaurare la Centrul de Cercetare și Conservare a Patrimoniului Cultural din cadrul CMNM și redate, astfel, circuitului muzeal.
În 12 aprilie s-au împlinit 200 de ani de la trecerea la cele veșnice a Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, figură ecleziastică emblematică pentru spațiul românesc dintre Prut și Nistru, primul Mitropolit al Eparhiei Chișinăului și Hotinului din 1812 și până la moartea sa, în 1821. Poate deloc întâmplător, proiectul „Revitalizarea Mănăstirii Căpriana pentru promovarea patrimoniului ecleziastic unic prin cooperare transfrontalieră și digitalizare” (EnCaMo) a atins chiar în vecinătatea acestei date, în perioada 15-16 aprilie, punctul culminant, prin organizarea de CMNM Iași, în calitate de coordonator de proiect, și Mănăstirea Căpriana, partener, a unei suite de evenimente. Cu o finanțare totală de aproape 110.000 de euro, proiectul, implementat de o echipă multidisciplinară a CMNM Iași, cu sprijinul managerului Lăcrămioara Stratulat, vizează conservarea, valorificarea și promovarea turistică a unui patrimoniu unic, cu deosebită valoare istorică, descoperit la Mănăstirea Căpriana. „Până acum s-au făcut vizite de lucru la Mănăstirea Căpriana, unde am verificat spațiul viitorului muzeu și am monitorizat climatul pentru acea clădire, am făcut achiziții pentru cele necesare în proiect, atât la noi, cât și la Mănăstirea Căpriana, am organizat cursuri de pregătire pentru conservarea și valorificarea patrimoniului bisericesc și am elaborat un ghid de bune practici. Am lucrat, de asemenea, la ghidul muzeului de la Căpriana, care va fi tipărit în Republica Moldova și lansat în 6 mai, când se va deschide oficial, la Căpriana, și primul muzeu de artefacte religioase din Republica Moldova. Iar acum, la Iași, am derulat cele patru manifestări din aceste zile”, a explicat Maria Geba, șefa Centrului de Cercetare și Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural din cadrul CMNM, managerul proiectului.
Prima manifestare a avut loc în 15 aprilie, când în Sala „Petru Caraman” a Muzeului Etnografic al Moldovei a fost vernisată expoziția temporară „Veșmintele liturgice ale Sfântului Ierarh Gavriil”. Acestea au fost descoperite în 2016, în cripta mitropolitului de la Mănăstirea Căpriana, splendid restaurate de specialiștii de la Centrul de Cercetare și Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural din cadrul CMNM Iași.
„Inventarul arheologic descoperit în mormântul acestui mitropolit este de o valoare deosebită, unică. Norocul acestor artefacte a fost că au ajuns în mâna unor experți, a specialiștilor noștri, care au știut exact ce trebuie făcut pentru a le salva. Cele două colege restaurator, dar în special Mariana Gugeanu, care a restaurat cea mai mare parte a materialului textil, pur și simplu s-au întrecut pe sine. Am vizitat multe muzee din lume, dar nu am văzut nicăieri un inventar atât de bogat și de divers cum este cel salvat de restauratori în acest caz”, a subliniat Maria Geba, managerul proiectului.
Expoziția cuprinde toate piesele descoperite în 2016 în mormântul Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni: dulama, epitrahilul, cele două mânecuțe, omoforul mare, sacosul, mitra, învelitoarea de cap (paraman), crucea cu panglică - o medalie pentru clerici, acordată „În amintirea războiului din 1812” (invazia lui Napoleon în Imperiul Rus, n.r.), crucea de mână, perna, cizmele de piele, galoanele textile de pe capacul sicriului, precum și o serie de ornamente și fragmente metalice de la sicriu. Restaurarea acestora a durat mai bine de patru ani, iar rezultatele sunt cu adevărat excepționale, având în vedere că cele mai multe piese au fost de natură organică (textile) și s-au descoperit în stare fragmentară, uscate, deteriorate. A fost o muncă sisifică pentru restauratori să pună cap la cap fiecare bucățică, fiecare fragment, să intuiască locul său în ansamblul piesei. „Când am văzut cele scoase din cavoul mitropolitului, am crezut că este o muncă zadarnică. Am fost și eu în lista celor puțin credincioși că lucrurile pot fi aduse la acest nivel. Iată că m-am înșelat. Intrând cu emoție în sala de expoziție, am văzut ce au reușit acești oameni minunați să facă în cinstea Sfântului Ierarh Gavriil Bănulescu-Bodoni”, a declarat, la deschiderea expoziției, părintele arhimandrit Filaret Cuzmin, starețul Mănăstirii Căpriana.
Expoziție digitală vreme de cinci ani
Tot în 15 aprilie a avut loc și cea de-a doua manifestare din cadrul proiectului: vernisajul expoziției imersive „Valorizarea patrimoniului ecleziastic unic de la Mănăstirea Căpriana: de la restaurare la digitalizare”. Practic, una dintre sălile din incinta Muzeului de Istorie a Moldovei va fi, timp de cinci ani, un spațiu expozițional inedit, în care, folosind o tehnologie modernă de proiecție, va putea fi văzută întreaga poveste digitalizată a salvării veșmintelor Mitropolitului Bănulescu-Bodoni. „Această expoziție folosește o tehnologie modernă și oferă vizitatorilor un flux digitalizat al etapelor restaurării, de la stadiul de artefact din săpătura arheologică, până la stadiul de exponat de muzeu. În felul acesta, rămânem și noi cu povestea extrem de valoroasă și inedită pentru public”, a explicat Maria Geba, managerul proiectului.
Un alt eveniment consistent, parte a proiectului, este Simpozionul internațional „Să salvăm împreună patrimoniul comun”, desfășurat în perioada 15-16 aprilie la Palatul Culturii din Iași. Manifestarea a reunit experți din domeniul protejării patrimoniului cultural, precum și personalități din mediul academic și clerici de pe ambele maluri ale Prutului, într-un efort comun de a împărtăși cunoștințe și experiențe, de a identifica proiecte la care pot colabora, astfel încât să poată fi salvat patrimoniul cultural mobil comun.
Ultima manifestare a avut loc în 16 aprilie și s-a concretizat într-o întâlnire cu reprezentanții agențiilor locale de turism, pentru a pune accent și pe latura de promovare a acestui valoros patrimoniu restaurat, care, începând din 6 mai, va fi parte a expoziției permanente a primului muzeu de artefacte religioase înființat în Republica Moldova, la Mănăstirea Căpriana.
