Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Preafericitul Hristodoulos - un mare păstor la cumpăna dintre milenii
În dimineaţa zilei de 28 ianuarie 2008 a trecut la cele veşnice, după o lungă şi grea suferinţă, Preafericitul Părinte Hristodoulos, Arhiepiscopul Atenei şi al întregii Elade. Personalitate marcantă a lumii ortodoxe, foarte popular şi iubit în propria ţară, Arhiepiscopul Hristodoulos a fost un mare păstor, care a ridicat mult prestigiul Bisericii, dedicându-şi ultimii 35 de ani slujirii arhiereşti într-un mod remarcabil şi unanim apreciat.
Hristodoulos Paraskevaidis, din botez Hristos, a fost cel de-al 19-lea Arhiepiscop al Atenei şi al întregii Elade. S-a născut în anul 1939 în localitatea Xanthis. Pe când era copil s-a mutat, împreună cu părinţii săi, la Atena. Aici, tânărul Hristos Paraskevaidis a studiat 6 ani la Liceul „Leontios“, apoi Dreptul şi Teologia în cadrul Universităţii din Atena. Tatăl său, primar al oraşului natal, dorea să-l pregătească pentru cariera laică. A ales însă calea slujirii lui Dumnezeu şi a Bisericii Sale. Aceasta şi datorită influenţei părintelui său duhovnicesc, Kalinic, mai târziu Mitropolit de Pireu, fondatorul, în 1958, al unei Frăţii „Hrisopighi“, în cadrul căreia activau mulţi tineri studioşi, preocupaţi de probleme duhovniceşti. În 1961, Arhimandritul de atunci Kalinic a ajuns stareţ al Mănăstirii Varlaam de la Meteora. Acolo, tânărul Hristos a devenit monahul Hristodoulos. După puţin timp a fost hirotonit diacon de către Mitropolitul Dionisie. În 1965 a fost hirotonit ieromonah şi apoi hirotesit arhimandrit de către Mitropolitul Varnava. A slujit la biserica „Adormirii Maicii Domnului“ - Paleo Falirou. A fost, pe rând, predicator, funcţionar şi secretar al Sfântului Sinod. A contribuit la realizarea unei comuniuni efective între Biserică şi intelectuali În anul 1974 a fost ales şi hirotonit Mitropolit de Dimitriados şi Almirou şi întronizat la 4 august acelaşi an, la vârsta de 35 de ani. În cei 24 de ani de păstorire a Mitropoliei de Dimitriados s-a evidenţiat în mod deosebit printr-o frumoasă lucrare pastorală, filantropică şi socială. S-a ocupat în special de pastoraţia tinerilor. A fondat un centru pentru ajutorarea familiilor. S-a interesat continuu de pregătirea clerului. A contribuit la realizarea unei comuniuni efective între Biserică şi intelectuali. Mitropolia condusă de el a fost prima din Grecia care a deschis o pagină pe internet. În cadrul aceleiaşi mitropolii, în anul 1992, a inaugurat un post de radio. A călătorit în toată lumea ortodoxă, păstrând legătura cu mulţi ierarhi ai Bisericilor Ortodoxe surori. În paralel, a urmat cursurile de doctorat, în lucrarea finală tratând problema vechiului calendar. Era cunoscător al limbilor germană, engleză, franceză şi italiană. A fost un neîntrecut cântăreţ şi slujitor, având o mare dragoste faţă de muzica bizantină, pe care a studiat-o în tinereţe la „Odion Athinon“. Ca arhiepiscop al Atenei şi al întregii Elade, întronizat în Catedrala din Atena la 9 mai 1998, Preafericitul Hristodoulos a continuat într-un ritm neobişnuit opera înaintaşilor săi, a aşezat în centrul lucrării eclesiale Sfânta Liturghie şi rugăciunea, în general, a fost un apărător înfocat al Tradiţiei, dar şi un ierarh deschis spre dialog. Este ctitorul cunoscutei asociaţii „Solidaritatea“, care a ajutat în ultimii ani numeroşi oameni aflaţi în suferinţă, nu doar din Grecia, ci şi din multe ţări defavorizate. Ca Mitropolit de Dimitriados şi Almirou şi ca Întâistătător al Bisericii Greciei a călătorit în toată lumea, stabilind legături frăţeşti cu mari ierarhi ai Bisericilor Ortodoxe, dar şi cu reprezentanţi ai altor cofesiuni. Mesaje de condoleanţe pentru o personalitate marcantă a Ortodoxiei universale Vestea trecerii sale la cele veşnice a îndoliat întreaga Ortodoxie. În Catedrala patriarhală din Bucureşti, în alte catedrale, mănăstiri şi biserici s-au făcut slujbe speciale pentru odihna sufletului său. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a trimis Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei acest mesaj de condoleanţe: „Iubiţi Fraţi în Hristos-Domnul, Cu profundă durere, am primit vestea trecerii la cele veşnice a preaiubitului nostru frate în Hristos şi coliturghisitor hristodoulos, Arhiepiscop al Atenei şi al întregii Elade, personalitate marcantă a Ortodoxiei universale, a întregii creştinătăţi şi bun prieten al Bisericii Ortodoxe Române şi al poporului român. Făcându-ne părtaşi întristării prilejuite de acest eveniment, în numele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi în numele clerului şi credincioşilor din România, adresăm sincere condoleanţe ierarhilor, clerului şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe surori a Greciei, rugând pe Domnul nostru Iisus Hristos, Arhiereul Cel Veşnic, să aşeze sufletul său în ceata drepţilor şi să dăruiască mângâiere şi întărire în credinţă întregului popor binecredincios din Grecia. Veşnică să-i fie pomenirea!“ În cartea de condoleanţe deschisă la Ambasada Greciei din Bucureşti, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel nota în ziua de 30 ianuarie 2008: „Trecerea la cele veşnice a Preafericitului Părinte Hristodoulos, Arhiepiscopul Atenei şi al întregii Elade, este o mare pierdere pentru întreaga Biserică Ortodoxă şi pentru întreaga creştinătate. Biserica Ortodoxă a Greciei a avut în Preafericitul Părinte Hristodoulos un om de o credinţă profundă şi de o cultură vastă, un teolog erudit şi un păstor dinamic, care a afirmat valorile Tradiţiei ortodoxe în contextul lumii de azi, precum şi dragostea faţă de poporul elen cu deschidere spre dialog şi cooperare internaţională. Prin predica sa de mare orator, Preafericitul Părinte Hristodoulos a apropiat Biserica de tineri şi tinerii de Biserică, a promovat legătura dintre liturghie şi filantropie şi dialogul dintre credinţă şi ştiinţă, imprimând Bisericii Ortodoxe a Greciei o dinamică misionară deosebită. A fost un prieten al Bisericii Ortodoxe Române şi al poporului român. Pentru toate calităţile sale şi pentru prietenia pe care Preafericitul Părinte Hristodoulos a arătat-o Bisericii Ortodoxe Române şi nouă, personal, rugăm pe Hristos cel Răstignit şi Înviat să aşeze sufletul lui împreună cu sfinţii Săi slujitori din cer, în lumina, pacea şi bucuria Preasfintei Treimi! Cu frăţeşti şi părinteşti condoleanţe pentru Biserica şi poporul Greciei † D A N I E L Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române“ Patru zile de doliu naţional pentru unul dintre marii greci ai tuturor timpurilor Autorităţile elene au decretat patru zile de doliu naţional, în perioada 28-31 ianuarie 2008. La funeraliile Arhiepiscopului Hristodoulos care au avut loc la Atena în 31 ianuarie 2008 a participat o delegaţie a Bisericii Ortodoxe Române condusă de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Din delegaţie au mai făcut parte: Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Olteniei, Preasfinţitul Casian, Episcopul Dunării de Jos, Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal şi arhid. Costin Spiridon, consilier patriarhal. Cu binecuvântarea Preafericitului Patriarh Daniel la funeralii a participat şi o delegaţie a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei din care au făcut parte: arhim. Timotei Aioanei, arhim. Dosoftei Şcheul, arhim. Vitalie Danciu şi protos. Valerian Radu. Slujba înmormântării a fost oficiată de un mare sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, în fruntea căruia s-a flat Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului. Au fost de faţă întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe din Alexandria, Ierusalim, România, Cipru, Albania, Cehia şi Slovacia, dar şi reprezentanţi ai celorlalte Biserici Ortodoxe şi ai altor Biserici şi confesiuni. Personalităţi din întreaga lume cum ar fi: Episcopul Romei, Benedict al XVI-lea, preşedinţii SUA şi Rusiei, Regina Marii Britanii şi alţi şefi de stat, premieri, miniştri, etc. au trimis mesaje de condoleanţe Bisericii Ortodoxe din Grecia. După slujba de înmormântare, au rostit cuvântări: Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului, Mitropolitul Antim al Tesalonicului, preşedintele Parlamentului elen, ministrul Educaţiei şi Cultelor şi primarul Atenei. Vorbitorii au reliefat bogata activitate a Arhiepiscopului Hristodoulos, realizările lui, numindu-l o figură „aproape patristică“, iubit deopotrivă de credincioşi şi demnitari, un mare patriot şi unul dintre marii greci ai tuturor timpurilor. Arhiepiscopului Hristodoulos i-au fost organizate funeralii naţionale, rezervate şefilor de stat. Sicriul cu trupul neînsufleţit a fost aşezat pe un afet de tun şi a fost purtat, într-o grandioasă ceremonie, pe străzile principale ale Atenei, până la primul cimitir din capitală, pe o distanţă de aproximativ 2,5 km. Personalitatea publică cea mai iubită în Grecia Canalele media au anunţat în acele zile că jumătate din populaţia Atenei (aproximativ 2 milioane) a ieşit în stradă să primească ultima binecuvântare a marelui ierarh. Gărzi de onoare, mii de ofiţeri, soldaţi şi forţe de ordine au fost desfăşurate pe întregul traseu al procesiunii. Fanfara militară, drapele în bernă, cele 21 de salve de tun şi de artilerie l-au cinstit în mod deosebit pe păstorul Atenei şi al întregii Elade. Nenumăraţii oameni l-au întâmpinat pe traseul dintre Catedrală şi cimitir prin aplauze permanente (după obiceiul grecilor acordat conaţionalilor foarte iubiţi), au strigat în stradă: „Athanatos“ (Eşti nemuritor), „Axios“ (vrednic), „Aghios“ (sfânt), printre lacrimi şi revărsări de petale de flori. Pe un banner uriaş era scris cu litere de-o şchioapă: „Conducătorii popoarelor nu mor niciodată...“. Considerat personalitatea publică cea mai iubită în Grecia, păstorul Bisericii încreştinate de Marele Pavel a fost omul care „se naşte o dată la o sută de ani“, cum afirmau jurnaliştii în zilele trecerii sale în veşnicie. „Vrednic este“ - „Axios“ au strigat oamenii la întronizare, „Axios“ şi la despărţire - afirma un alt cotidian grecesc. Văzănd respectul şi iubirea nemaiîntâlnite pe care oamenii le-au dăruit arhiepiscopului Hristodoulos mi-am zis că lupta lui n-a fost în zadar. Cuvintele lui au căzut până la urmă în pământ bun şi au rodit însutit. În acele zile, postul de radio Trinitas şi TV Trinitas au alocat spaţii ample personalităţii fericitului Arhiepiscop Hristodoulos. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat prin intermediul televiziunii şi radioului Trinitas al Patriarhiei Române următorul mesaj: „Trecerea la cele veşnice a Preafericitului Părinte Hristodoulos, Arhiepiscopul Atenei şi primatul Bisericii Ortodoxe a Greciei, este o mare pierdere pentru întreaga Ortodoxie şi pentru întreaga creştinătate. Preafericitul Părinte Hristodoulos a fost un om al credinţei şi un om de cultură, un om cu o credinţă profundă şi cu o vastă cultură, un teolog erudit şi un păstor dinamic şi misionar. Preafericitul Părinte Hristodoulos a fost un bun patriot şi în acelaşi timp avea o deschidere spre universal. A fost cu adevărat un etnarh, un om care a iubit Biserica şi poporul său, dar în acelaşi timp era conştient de contextul nou european, în care se află atât ţara cât şi Biserica sa. Noi am reţinut în mod deosebit în omul credinţei şi în omul de cultură o pasiune deosebită pentru a îmbina tradiţia cu modernitatea, spiritualitatea cu activitatea socială şi dialogul dintre credinţă şi ştiinţă. A înfiinţat mai multe facultăţi de teologie sau institute de grad universitar, pentru a apropia teologia academică de viaţa Bisericii. A predicat foarte mult, fiindcă era un bun orator, în diferite eparhii şi a apropiat pe oameni de Biserică şi Biserica de oameni. Un rol deosebit în lucrarea sa pastorală a fost interesul pentru a-i sensibiliza pe tineri, în dorinţa de a-i apropia de Biserică. Un om care a studiat în Grecia şi în străinătate, care a încercat să prezinte Ortodoxia în contextul lumii de azi, ca pe o religie dinamică, bogată în semnificaţii teologice, în valori spirituale, dar şi slujitoare a demnităţii omului. Părintele Arhiepiscop Hristodoulos a fost şi un prieten al Bisericii noastre, a preţuit foarte mult pe vrednicul de pomenire Părintele Patriarh Teoctist, pe foarte mulţi ierarhi din Biserica Ortodoxă Română şi a vizitat ţara noastră de mai multe ori. A fost preţuit de străini, pentru că a ştiut să se apropie de popoare, a ştiut să recunoască nu doar valorile propriului său popor, ci şi valorile şi contribuţia altor popoare la viaţa lumii de astăzi. De aceea, Universitatea „Al. I Cuza“ din Iaşi, la propunerea Facultăţii de Teologie Ortodoxă «Dumitru Stăniloae», i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa în anul 2000, iar apoi în anul 2003 a primit acelaşi titlu din partea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, la propunerea Facultăţii de Medicină, precum şi din partea Universităţii din Craiova, la propunerea Facultăţii de Teologie Ortodoxă, în luna iunie anul 2003. Prieten al Bisericii noastre şi al poporului român, Părintele Arhiepiscop Hristodoulos avea o mare bucurie când se afla pe pământ românesc şi se integra foarte repede în atmosfera bisericească şi naţional-românească, a învăţat diferite expresii româneşti şi îi plăcea foarte mult să cânte împreună cu studenţii, cu preoţii, cu monahii, cântări bisericeşti şi în acelaşi timp să înveţe ce este frumos din tradiţia românească. Moartea sa a fost pentru noi o mare pierdere, şi o considerăm în continuare o mare pierdere, dar modul în care el a înfruntat boala, suferinţa şi moartea, rămâne pentru noi o icoană de demnitate, de credinţă puternică, de speranţă şi în acelaşi timp de seninătate, pe care o au numai sufletele mari şi oamenii profunzi în credinţa lor, ca legătură cu Hristos Cel răstignit şi înviat. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să aşeze sufletul lui împreună cu drepţii şi cu sfinţii Săi slujitori în ceruri, să binecuvinteze Biserica Ortodoxă a Greciei şi să o întărească, acum când trece prin această mare încercare. Avem speranţa că şi în viitor relaţiile frăţeşti dintre Biserica Ortodoxă a Greciei şi Biserica Ortodoxă Română vor continua şi se vor intensifica. Veşnica lui pomenire din neam în neam!“ După slujba înmormântării (care a fost transmisă integral de TV Trinitas şi Radio Trinitas), la întâlnirea Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe şi a celorlalte delegaţii oficiale prezente la Atena, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a omagiat, în alese cuvinte, personalitatea Arhiepiscopului: „Întreaga Biserică Ortodoxă Română a primit, cu profundă tristeţe creştinească, vestea plecării din această lume a preaiubitului nostru frate în Hristos şi coliturghisitor, vrednicul de pomenire hristodoulos, Arhiepiscop al Atenei şi al întregii Elade. Plecarea sa dintre noi reprezintă o mare pierdere , nu doar pentru Biserica Ortodoxă, ci şi pentru întreaga creştinătate, în general. Dăruit de Dumnezeu cu harisme cu totul speciale pentru împlinirea misiunii sfinte de arhipăstor, pururea-pomenitul nostru frate în Hristos hristodoulos s-a remarcat prin vasta sa cultură teologică, juridică şi estetică. Desăvârşit orator bisericesc şi păstor dinamic, a fost luminat de Dumnezeu, ştiind să se apropie cu părintească dragoste de toate categoriile de credincioşi, contribuind astfel la apropierea Bisericii de popor şi a poporului de Biserică. S-a preocupat de păstrarea şi promovarea credinţei şi a etosului proprii Ortodoxiei, concretizate într-o etică socială misionară. Adormitul întru Domnul a fost, în acelaşi timp, sensibil la transformările culturale şi de mentalitate din lumea contemporană, afectată de criză, nu doar în domeniul social şi economic, ci, mai cu seamă, în cel spiritual. În acest sens, a acordat o atenţie deosebită tineretului, în procesul de educaţie al acestuia, pentru a-i pregăti pe tineri în faţa provocărilor lumii de azi. În viziunea Preafericitului Părinte hristodoulos, Biserica are îndatorirea să fie prezentă şi activă în societate, manifestând astfel libertatea şi vocaţia sa misionară, izvorâte din iubirea lui Hristos pentru oameni. Credincios următor rugăciunii Domnului „ca toţi să fie una“ (Ioan 17, 21), Preafericitul Părinte hristodoulos s-a remarcat ca fervent apărător şi susţinător, atât al unităţii panortodoxe, cât şi al eforturilor de apropiere pe plan pancreştin, precum şi al bunei înţelegeri între popoare. Totodată, şi-a dedicat mare parte din activitatea sa apropierii între oameni de ştiinţă şi de credinţă, indiferent de orientarea lor confesională sau convingerile lor filosofice, considerând că dialogul dintre aceştia este benefic într-o lume multiculturală dornică de unitate, dar ameninţată de spectrul diviziunilor. Adânc încrustate în memoria poporului nostru binecredincios vor rămâne cele trei vizite prieteneşti şi frăţeşti făcute în România, în calitate de Întâistătător al Bisericii Ortodoxe a Greciei. Cu aceste binecuvântate prilejuri, universităţile din Iaşi şi Craiova au avut bucuria de a-i acorda înalte titluri academice, ca semne ale recunoaşterii contribuţiei deosebite pe care Arhiepiscopul hristodoulos a adus-o la promovarea Ortodoxiei şi a valorilor sale nepieritoare, în lumea contemporană. Considerăm că este o datorie de conştiinţă să mulţumim, în acest moment, pururea-pomenitului Arhiepiscop hristodoulos pentru dragostea deosebită arătată faţă de Biserica Ortodoxă Română şi poporul român, în general. Din izvorul experienţei şi înţelepciunii sale s-au adăpat milioane de credincioşi români, care s-au simţit încurajaţi şi susţinuţi prin cuvânt şi pildă în credinţa şi speranţa lor. Mai mult, în momente de grele încercări pentru poporul român, pricinuite de calamităţi naturale, la iniţiativa nemijlocită a Arhiepiscopului hristodoulos, numeroase localităţi au primit ajutor generos din partea Bisericii Ortodoxe a Greciei. De asemenea, cu binecuvântarea sa, foarte mulţi studenţi şi doctoranzi români au beneficiat de burse pentru studii, iar profesori de teologie au efectuat stagii de perfecţionare la universităţile din Atena şi Tesalonic. La mai buna cunoaştere şi apropiere între credincioşii Bisericilor noastre au contribuit şi nenumăratele pelerinaje organizate la locuri sfinte şi de importanţă istorică din Grecia şi România, la îndemnul şi cu sprijinul efectiv acordat de fericitul întru adormire. Cu siguranţă că, în ultima parte a vieţii sale, cuvintele Sf. Apostol Pavel: «Acum mă bucur în suferinţele mele pentru voi şi împlinesc, în trupul meu, lipsurile necazurilor lui Hristos, pentru trupul Lui, adică Biserica» (Colos. 1, 24) au căpătat o semnificaţie cu totul aparte, personală, în slujirea turmei încredinţate lui spre păstorire de Arhiereul Cel Mare. Pentru tot ceea ce a reprezentat fericitul de acum întru pomenire Arhiepiscop hristodoulos, fratele nostru în Hristos, pentru credincioşii români şi pentru România, precum şi pentru întreaga Ortodoxie şi pentru toată lumea creştină şi necreştină, aducem un pios omagiu de recunoştinţă, preţuire şi rugăciune fierbinte înaintea Tronului Ceresc, fiind încredinţaţi că Hristos, pe Care L-a slujit întreaga sa viaţă, îi va rândui sufletul lui în comuniunea sfinţilor slujitori, împreună cu drepţii şi cu îngerii din ceruri.“ În ziua de 1 februarie 2008, înainte de a se întoarce în ţară, Preafericitul Părinte Daniel şi delegaţia care l-a însoţit au săvârşit o slujbă de pomenire la mormântul Arhiepiscopului Hristodoulos din cimitirul istoric al Atenei, de faţă fiind, din partea Bisericii Ortodoxe din Grecia, Mitropolitul de Alexandropoleos, Înalt Preasfinţitul Antimos. Personalitate harismatică, puternică, competentă, cu un dinamism evident, misionar strălucit, prietenos, popular, iubitor şi smerit, Preafericitul Hristodoulos rămâne înscris în istoria Bisericii ca un mare păstor la cumpăna dintre veacuri şi milenii. A fost, după cum spuneau atenienii, „Axios - vrednic“, „Aghios - Sfânt“ şi „Athanatos - nemuritor“. A fost omul care „se naşte la o sută de ani“, „o figură, aproape patristică“, un păstor bun care va rămâne, peste veacuri, pomenit. ▲ „Bun prieten al Bisericii Ortodoxe Române şi al poporului român“ Preafericitul Hristodoulos a vizitat Biserica Ortodoxă Română de multe ori, prima dată ca arhimandrit, în anul 1971, iar mai apoi, în calitatea sa de primat al Bisericii din Grecia, a vizitat ţara noastră în 2000 şi 2003. După slujba de la Catedrala patriarhală din Bucureşti - în ziua hramului „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, 21 mai 2000 -, Preafericirea Sa a poposit la Iaşi, la invitaţia Înalt Preasfinţitului Mitropolit de atunci al Moldovei şi Bucovinei, Daniel, resfinţind, într-un cadru solemn, Biserica „Sfântul M. Mc. Gheorghe“ - vechea Catedrală mitropolitană din Iaşi. Cu acelaşi prilej, a primit, din partea Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, titlul de Doctor Honoris Causa, la propunerea Facultăţii de Teologie „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi i-a oferit tot atunci titlul de senator, la propunerea Facultăţii de Medicină. Vizitele sale în Moldova au continuat în anul 2003, în lunile iunie şi octombrie. În 11 iunie 2003 a dăruit Centrului Medical „Providenţa“ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei două ambulanţe prin fundaţia „Solidaritatea“ şi a primit, din partea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, titlul de Doctor Honoris Causa. Atunci, în Catedrala mitropolitană, Înalt Preasfinţitul Mitropolit Daniel i-a adresat invitaţia de a aduce la Iaşi o parte din moaştele Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, de la Tesalonic. Preafericitul Hristodoulos a spus, cu acel prilej, printre altele, următoarele cuvinte: „Simt o deosebită emoţie vorbind aici, în oraşul în care a înflorit, în anii sclaviei, Şcoala Grecească. Am trecut, împreună, pe atunci, prin ani grei, ani de prigoană, de durere şi moarte. Libertatea rămânea ascunsă ca jăratecul în adâncul sufletului părinţilor dumneavoastră şi al grecilor care trăiau aici împreună cu ei şi datorită ospitalităţii lor. Ani în care educaţia era un bun de mare preţ şi se plătea, uneori, cu prigoană, iar alteori, cu viaţa însăşi. Ani în care memoria lor s-a încrustat în marmura inimii...“. Referindu-se la noua Europă, distinsul ierarh a afirmat: „Fără creştinism, Uniunea Europeană nu va deveni o comunitate socială, ci o întreprindere. Fără creştinism, se va desfiinţa spaţiul comun al valorilor pe care le împărtăşim şi va fi înlocuit de sfera particulară. Fără creştinism, Uniunea Europeană nu este un tip de cultură, ci o piaţă de consum lărgită... Biserica nu cere nimic, nu acţionează ca o corporaţie. Biserica este îngrijorată şi se roagă. Şi doresc să împărtăşesc dumneavoastră rugăciunea ca Europa să nu fie lipsită de viitorul nostru creştin. Vreau să împărtăşesc cu dumneavoastră rugăciunea ca lupta noastră pentru o Europă unită să nu fie un păcat, ci o binecuvântare“. La pomenirea Sfintei Parascheva din 14 octombrie 2003, Preafericirea Sa a revenit la Iaşi, aducând, spre închinare, o parte din moaştele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir. Cu acest prilej, Arhiepiscopul Hristodoulos a mărturisit că trăieşte „minunea credinţei evlaviosului popor român ortodox“ şi a admirat în nenumărate rânduri răbdarea şi iubirea pentru sfinţi a credincioşilor români. În Catedrala mitropolitană din Iaşi, Arhiepiscopul Hristodoulos a slujit într-un mod sublim, cu distincţie şi eleganţă liturgică. Era, de altfel, un strălucit liturg şi un talentat vorbitor.