Prima biserică din piatră a Făgăraşului

Sfântul Domnitor Constantin Brâncoveanu a rămas în memoria românilor ardeleni prin ctitoriile sale din Transilvania, cea mai cunoscută fiind mănăstirea de la Sâmbăta de Sus. Cetatea Făgăraşului se mândreşte şi ea cu un lăcaş de cult zidit de domnitorul martir, o biserică unică prin arhitectură şi prin valoarea sa de patrimoniu, primul lăcaş de cult al făgărăşenilor ortodocşi.

Biserica „Sfântul Nicolae“ din Făgăraş ne atrage atenţia prin specificul arhitectural, pictura deosebită şi prin multe alte valori inestimabile adăpostite aici. Călcând pragul bisericii, simţim că am intrat într-un loc unde trecutul este viu, unde fiecare colţişor ne ademeneşte spre a ne povesti ceva din viaţa ctitorilor şi a comunităţii făgărăşene. Aflăm din inscripţii că a fost zidită în anul 1698, în al zecelea an al domniei lui Constantin Brâncoveanu. A fost prima biserică ortodoxă zidită din piatră la Făgăraş. „Ni-colau Aron, autorul unei monografii a bisericilor, şcolilor şi reuniunilor române din Făgăraş, menţionează în cartea sa că sfântul domnitor a ctitorit-o «ca şi cum ar fi fost ridicată în propria ţară, nu în ţară străină». Voievodul a înzestrat noul edificiu cu hrisovul din 17 octombrie 1699, prin care se acorda biseri-cii din Făgăraş dreptul de a în-casa în fiecare an la Sfântul Dumitru suma de 250 de taleri din vămile domneşti de la Rucăr şi Dragoslavele. Ştefan Cantacuzino şi apoi Nicolae Mavrocordat întăresc la rândul lor acest hrisov“, ne-a spus protopopul de Făgăraş I şi paroh la biserica făgărăşeană, părintele Marcel Dobrea.

Pictură şi iconostas originale

Cercetând biserica, ni se dezvăluie o zidire complexă, realizată după modelul capelei de la palatul lui Brâncoveanu din Mogoşoaia. Părintele protopop Dobrea ne explică planul lăcaşului de cult, unul rectangular alungit, compartimentat în pridvor, naos, pronaos şi altar, încheiat spre răsărit cu o absidă poligonală la exterior şi semicirculară la interior. Interiorul este acoperit cu mai multe calote cu pandantive, două dintre acestea găsindu-se şi în pridvor, dar şi la absida altarului. Accesul la masivul turn-clopotniţă, aflat deasupra pronaosului, se face printr-o scară construită sub formă de melc, într-un turnuleţ special, alipit uneia din faţadele laterale. „În biserica noastră se găseşte un valoros ansamblu pictural care întregeşte în mod strălucit importanţa şi semnificaţia arhitecturii monumentului. Pictura catapetesmei aparţine lui Preda, artist format la Şcoala de la Hurezi, iar pictura murală, cu bogatul său program iconografic, este semnată de Preda şi Teodosie, fiii zugravului din Câmpulung“, ne explică părintele Dobrea.

Această realizare artistică este unică în ţară. Specialiştii în arta brâncovenească arată că imaginile şi stilul au constituit un punct de referinţă pentru arta picturii bisericeşti de mai târziu.

La fel de valoroasă este şi catapeteasma originală, comparată de specialişti cu cele de la Mănăstirea Hurezi şi Catedrala din Târgovişte. Catapeteasma este compusă din patru registre, cu icoane şi bogat decorată cu sculptură ce ilustrează motive florale şi geometrice. Compoziţiile fiind bazate pe repetiţie şi ritmicitate, amintind de ţesătura de brocart. Lemnul a fost aurit şi policromat, ne-a mai explicat părintele Dobrea.

„Să se ocupe cu sila“

Trecutul acestui lăcaş de cult ne aminteşte de vremurile zbuciumate din Ardealul secolului al XVIII-lea. După 25 de ani de la zidirea ei prin ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu pentru creştinii ortodocşi din Ţara Făgăraşului, biserica a fost luată la Uniaţie. Numirea prin bulă papală a lui Ioan Pataki în funcţia de episcop greco-catolic la Făgăraş a însemnat şi ridicarea bisericii la rang de catedrală greco-catolică. „Biserica a fost luată cu forţa. De altfel, porunca papei a fost ca biserica «să se ocupe cu sila». Tulburarea a fost mare în popor. Prin comandă militară, se găseau în casa fiecărui român mai mulţi soldaţi, pentru contracararea unei eventuale răscoale împotriva răpitorilor. Pe preotul Toma şi pe curatorul Pop i-au aruncat în temniţa militară din Cetatea Făgăraşului“, spune părintele Marcel Dobrea. Lucrările de istorie ne spun că făgărăşenii ortodocşi au rămas fără loc de închinare şi au fost nevoiţi să meargă la slujbele religioase din satele vecine. Abia în 1783 a fost ridicată la Făgăraş biserica „grecilor“, de pe strada Codru Drăguşanu.

În 1948, când regimul comunist a desfiinţat Biserica Română Unită cu Roma, lăcaşul a revenit credincioşilor ortodocşi, a căror moştenire legitimă era de fapt şi de drept. Condiţiile în care s-a realizat această reparaţie nu au fost însă cele care ar fi fost de dorit. „Ateismul comunist a agravat şi mai dramatic despărţirea dintre fraţi. În felul acesta, mesajul domnitorului, înscris de secole în pisania de piatră, aspiraţia sa de unitate şi frăţietate românească au rămas neimplinite. Biserica însă s-a încăpăţânat să rămână neclintită sub zădărnicia vremurilor şi nevrednicia oamenilor, întruparea cea mai vie şi grăitoare a dreptei credinţe, lauda ierarhului al cărui sfânt nume îl poartă, precum şi a sacrificiului de a cărui cunună s-a învrednicit domnescul ctitor şi alesul mucenic al lui Hristos Constantin Brâncoveanu“, spune părintele protopop. Au urmat ani în care comunitatea a fost păstorită de vrednici slujitori, cum ar fi pr. Aurel Brumboiu, pr. Octavian Cocan, pr. Vasile Bârsan şi actualii parohi pr. Marcel Dobrea şi pr. Ioan Dincă.

Asociaţia „Doamna Maria Brâncoveanu“

În perioada 1994-1998, pictorii bucureşteni Virginia Videa şi Gheorghe Zaharia au restaurat şi recondiţionat pictura murală. La 300 de ani de la zidire, pe 30 septembrie 1998, biserica a fost resfinţită. Iconostasul a fost restaurat în perioada 1998-2005 de pictorul Dorin Handrea. Anul trecut, biserica a fost reparată şi zugrăvită la exterior. În curtea bisericii s-a ridicat în urmă cu doi ani un altar de vară, unde în anotimpul călduros se oficiază slujbele religioase în aer liber.

În ultimii ani, pe lângă biserica făgărăşeană îşi desfăşoară activitatea Asociaţia „Doamna Maria Brâncoveanu“. După cum ne-a explicat părintele Marcel Dobrea, asociaţia are în vedere ajutorarea bătrânilor din parohie. „Acţiunile asociaţiei noastre vin să întâmpine nevoile oamenilor. Asociaţia va deveni şi mai activă odată cu ridicarea unei clădiri proprii, pentru care există documentaţia necesară, nu şi finanţarea“, ne-a mai spus părintele Dobrea.

Sărbătorile mari din timpul anului au fost deosebite pentru lăcaşul de cult, mai ales când aici a liturghisit Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului. De asemenea, biserica fiind emblematică pentru Făgăraş, slujbele în sobor, mai ales în posturi, adună sute de credincioşi.