Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Reportaj Prima prăznuire a hramului Catedralei episcopale din Tulcea

Prima prăznuire a hramului Catedralei episcopale din Tulcea

Un articol de: Alexandru Constantin Chituţă - 27 Mar, 2009

Praznicul Bunei Vestiri a adus anul acesta pentru credincioşii din Tulcea bucurie duhovnicească şi binecuvântare peste binecuvântare. A fost prima prăznuire a hramului de când fosta biserică grecească, aşa cum se numea înainte, a devenit Catedrală episcopală a Episcopiei Tulcii. Un alt moment serbat de praznicul Bunei Vestiri la Tulcea a fost împlinirea unui an de când PS Visarion a fost instalat de către PF Patriarh Daniel în tronul episcopal al Tulcii.

Pănă acum un an, credincioşii parohiei „Buna Vestire“ din Tulcea aveau la suflet biserica grecească. Era cunoscută aşa pentru că a fost ridicată în mare parte prin contribuţia credincioşilor greci din Tulcea şi a fost şi Catedrală mitropolitană a ierarhilor greci. Din anul 2008, odată cu înfiinţarea cât şi cu instalarea primului Episcop al Tulcii, PS Visarion Bălţat, Biserica „Buna Vestire“ a devenit Catedrală episcopală.

Biserica cu trei altare

Credincioşii parohiei „Buna Vestire“ din Tulcea au început, la mijlocul secolului al XIX-lea, ridicarea unei biserici. Lucrările construcţiei au început în anul 1848 şi au fost conduse de arhitectul Ştefan Dopron şi terminate în 1854. Biserica nu este ctitorie personală a cuiva, fondurile necesare construirii ei s-au obţinut din daniile credincioşilor.

Catedrala este construită în stil neoclasic, având plan de navă cu un turn masiv la intrare, dar noutatea este că, în loc de o absidă la răsărit, sunt trei, dintre care cea din mijloc este mai mare, fiecare servind ca altar. Astfel, Catedrala „Buna Vestire“ reia tradiţia arhitecturală a bisericilor greceşti care au trei altare, în biserică putându-se săvârşi astfel trei Sfinte Liturghii. În interior, bolta naosului este sprijinită pe 10 coloane mari, 5 pe o parte şi 5 pe cealaltă, având capiteluri corintice bogat ornamentate.

Iconostasul, aurit, reia şi el atât motivele decorative sculptate, cât şi dimensiunea celor greceşti, astfel, ca urmare a prezenţei celor trei altare, iconostasul are 10 icoane împărăteşti.

După desfiinţarea Mitropoliei Proilaviei, cu sediul la Brăila, s-a înfiinţat o nouă mitropolie (arhiepiscopie), cu sediul la Tulcea, primul titular cunoscut al Mitropoliei de la Tulcea fiind Panaret, fost episcop al Ecumeniei (în Anatolia). Urmaşul acestuia a fost Dionisie, ales la o dată ce nu se cunoaşte.

În jurul anilor 1877-1878, la conducerea eparhiei era mitropolitul Nichifor de Carpat. Acest lucru reiese din pastoralele sale adresate credincioşilor. Pr. Daniel Petre, parohul Catedralei, ne-a mărturisit că „urmaşii mitropolitului Nichifor nu se mai cunosc, ci doar numele preotului român Vasile Vlasachis, care şi-a început pastoraţia în anii 1918-1919, până la 27 august 1946. De la această dată, Biserica „Buna Vestire“ a fost deservită de preoţi din oraşul Tulcea, până în anul 1974.

În anul 1974, Biserica „Buna Vestire“ a devenit parohie a Bisericii Ortodoxe Române. Din 1985 şi până în 1988 s-au executat lucrări de reparaţii interioare şi exterioare, iar între 1988-1989 biserica a fost pictată de către Virginia Videa şi Gheorghe Zaharia, în zilele IPS arhiepiscop dr. Antim Nica al Tomisului şi al Dunării de Jos, preot paroh fiind Gavrilă Dumitru. Resfinţirea bisericii s-a făcut la 25 martie 1990, după lucrările de reparaţie şi pictură. Sfinţirea a fost săvârşită de IPS arhiepiscop Lucian al Tomisului, fiind înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa unui mare număr de credincioşi.

„Buna Vestire“, sărbătorită cu mare solemnitate

Dacă, la 25 martie, întrega Biserică Ortodoxă serbează cu bucurie spirituală ziua Bunei Vestiri, ziua de început a mântuirii noastre, tulcenii adaugă, pe lângă aceasta şi pe lângă hramul Catedralei episcopale, o alta, şi anume împlinirea unui an de zile de când Preasfinţitul Părinte Visarion Bălţat a fost întronizat ca episcop titular al Episcopiei Tulcii.

În ziua Bunei Vestiri a anului 2008, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel poposea pentru prima dată la Tulcea şi în calitate de Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române şi oficia, pentru prima dată în calitate de patriarh, prima întronizare a unui ierarh român în stăvechiul scaun episcopal de aici. Acum s-a desăvârşit dorinţa şi lupta veche a românilor din nordul Dobrogei de a avea ,,o episcopie şi un episcop al lor“.

Anul acesta, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de trei arhierei: IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, PS Casian, Episcopul Dunării de Jos, şi PS Visarion, Episcopul Tulcii. La sfârşitul Liturghiei s-a oficiat şi o slujbă de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile aduse, timp de un an de zile, credincioşilor şi întâistătătorului Episcopiei Tulcii.

Cei aflaţi în suferinţă nu au fost uitaţi

După săvârşirea Sfintei Liturghii arhiereşti şi după agapa frăţească, PS Visarion, împreună cu preoţii Catedralei episcopale „Buna Vestire“ din Tulcea, a făcut o vizită la Căminul de bătrâni „Sf. Nectarie“ din Tulcea, prilej cu care Preasfinţia Sa le-a vorbit acestora despre praznicul Bunei Vestiri, iar asistaţilor de aici le-au fost împărţite pachete cu alimente şi fructe. În cadrul acestui cămin-spital funcţionează şi o capelă închinată „Sf. Nectarie“, deservită de un preot.