Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Produsele ecologice, o afacere rentabilă şi în România
Organizarea unui târg de produse ecologice la Iaşi a devenit în ultimii ani o tradiţie, cu scopul de a promova consumul acestora. Anul acesta, la eveniment au participat cu deosebire producători din zona Moldovei. Printre cele mai căutate produse au rămas lactatele şi mierea de albine. Dumitru Cusutura, apicultor eco din Miroslava, Iaşi, s-a declarat mulţumit de afacerea sa de familie. „În ciuda cheltuielilor, care sunt mai mari, suntem mulţumiţi. Mai primim şi subvenţii de la stat, iar puţin cu puţin se adună şi avem curajul să ne şi dezvoltăm pe viitor, de exemplu ne-ar prinde bine o linie de îmbuteliere“, ne-a spus apicultorul. În privinţa preţurilor practicate, acestea sunt cu până la 30% mai mari faţă de produsele convenţionale.
Târgul de produse ecologice desfăşurat vineri şi sâmbătă la Iaşi a cunoscut câte ceva din efectele crizei economice: producători mai puţini, cumpărători aşijderea. La orele amiezii, spre deosebire de anul trecut, când foarte mulţi ieşeni îşi dădeau cu părerea asupra ouălor eco din Ardeal sau merelor de Rădăşeni, anul acesta aproape că doar vântul mai bătea printre standuri şi câţiva studenţi rătăciţi de la examene. Mai mult, prinsă cu treburi stringente în Capitală, consilierul ministerial Teodora Aldescu nu a mai putut ajunge la Iaşi, în consecinţă un întreg seminar pe tema agriculturii ecologice fiind anulat de organizatori. Totuşi, cei care s-au ostenit să treacă pragul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ s-au arătat încântaţi de telemeaua şi smântâna ecologică obţinută la Valea Asăului, Bacău, din laptele vacilor care pasc la 1.800 de metri altitudine. De altfel, ieşenii se vor înfrupta din lactatele ecologice în scurt timp, reprezentanţii societăţii din Bacău anunţând că produsele lor vor fi distribuite în scurt timp şi la Iaşi la preţuri similare celor practicate în cadrul târgului: un pachet de unt - 8,5 lei, un kilogram de telemea certificată ecologic - 18 lei, un kilogram de caş - 20 de lei, caşcaval - 30 de lei, brânză dietetică - 15 lei. După un itinerariu pe la standurile cu vin, ţuică amestecată cu miere sau propolis sau pălincă din Ardeal, vizitatorii şi-au tratat durerea de cap şi picioare cu pernuţele din plante medicinale achiziţionate la standul Farmaciile Naturii. „Comercializăm pernuţe din plante medicinale, antistres, insomnie, antigripală, antimigrene, săculeţi antimolie. Preţurile variază, de la 20 la 60 de lei, plantele sunt culese de la Bacău, iar termenul de valabilitate al produselor noastre este de 12 luni“, ne-a declarat Niculina Sandu, reprezentant al societăţii Farmacia Naturii. Potrivit acesteia, societatea mai comercializează, prin intermediul celor două magazine-plafar deschise în Bacău sau a magazinului online, şi alte produse certificate ecologic, cum ar fi o gamă largă de ceaiuri, pentru diverse afecţiuni, dar şi un condiment natural fără sare şi fără conservanţi. „Am ajuns să ne formăm clienţii, însă tot mai mulţi consumatori au înţeles că până la urmă tot planta e mai ieftină, naturală şi fără alte reacţii adverse dacă se respectă indicaţiile, iar dacă este şi eco, cu atât mai bine, există cu adevărat certitudinea că nu s-a intervenit în nici un fel chimic. Şi da, este o afacere rentabilă“, a conchis Niculina Sandu. Produsele ecologice sunt controlate în fiecare an De la târg nu au lipsit apicultorii, care au adus toate tipurile de miere de albine, ceară, polen, propolis şi chiar nuci amestecate cu miere, toate certificate ecologic şi cu preţuri nu foarte mari faţă de cele practicate în pieţe. De departe însă, unul dintre producători a primit laude atât din partea reprezentanţilor direcţiei agricole, cât şi a unei firme de certificare a produselor ecologice: „Mergeţi la domnul Cusutura, e un om în care se poate avea 100% încredere, este, cum zicem noi, cu frică de Dumnezeu şi respectă neîngrădit toate regulile de practică a apiculturii ecologice“. Într-adevăr, Dumitru Cusutura, din Valea Adâncă - Miroslava, judeţul Iaşi a părut, alături de soţia lui, foarte ataşat de munca pe care o fac de 17 ani. „Înainte am fost şofer chiar pe un camion care transporta stupine. Mi-am dorit să am şi eu câţiva stupi şi până la urmă coincidenţa a făcut că s-a scos la vânzare o stupină de la fostul CAP. Astfel am ajuns apicultori, eu, soţia şi cei opt copii. Mai apoi ne-am dezvoltat, iar planurile noastre de viitor sunt legate tot de albine. Dacă înainte îmi era foarte frică de albine, acum am ajuns să le înţeleg, să le iubim şi să trăim pe spatele hărniciei lor“, a spus, uşor mişcat, Dumitru Cusutura. De 4 ani însă apicultorul nostru practică apicultura ecologică. „Au fost trei ani de reconversie la început, iar de anul trecut am obţinut certificatul de atestare potrivit căruia produsele noastre sunt 100% ecologice“, a susţinut Cusutura. Potrivit acestuia, un producător eco semnează un contract cu organismul de inspecţie, care, în fiecare an, vine în control, iar pe baza rezultatelor analizelor de laborator dispune menţinerea etichetei ecologice sau dispune retragerea certificării. Acest lucru nu se face însă decât, cum am mai spus, pe baza unui contract semnat între producător şi organismul de inspecţie, şi, bineînţeles, contra unei sume de bani, care se situează, anual, în jurul a 700 de lei, în funcţie şi de numărul de familii de albine. Cum se obţine mierea ecologică Ieşeanul deţine, împreună cu familia, peste 250 de stupi, iar mersul în pastorală este mai mult decât necesar. Astfel că, din luna martie şi până toamna târziu, îşi încarcă stupii în camion şi pleacă prin ţară. „În pastorală mergem în toată ţara, unde găsim bază meliferă bună şi unde se poate produce miere ecologică. Pentru acest lucru solicităm, la rândul nostru, certificate care să ateste că terenul este eco. Salcâmul îl facem în zona Galaţi, teiul în zona Tulcea, în Munţii Măcinului, iar pentru poliflora de munte mergem în Munţii Harghita. Pentru acest lung itinerariu am fost nevoiţi să achiziţionăm încă de la început un camion şi o remorcă omologate în acest sens“, a explicat Dumitru Cusutura. Mierea ecologică nu înseamnă doar produsul finit, stupul trebuie să fie confecţionat dintr-un material ecologic şi vopsit cu vopsea ecologică. Totul continuă cu schimbarea fagurilor, care se face doar pe bază de ceară ecologică. „Aceasta nu trebuie să fi fost contaminată cu produse chimice, iar mai departe, toate tratamentele şi stimulentele care se dau trebuie să fie cu produse ecologice certificate. Mai mult, completările cu hrană se fac doar cu miere, zahărul nu este acceptat în practica apiculturii ecologice“, ne-a explicat apicultorul. De asemenea, depozitarea trebuie să se facă în condiţii tot eco, vasele trebuie să fie din material inoxidabil sau material alimentar ecologic. Afacerea va prospera cu ajutorul copiilor Dumitru Cusutura a fost încurajat să se dezvolte, iar una dintre modalităţile pentru a face acest lucru îl reprezintă implicarea tot mai activă a copiilor săi în această activitate. „Eu am avut peste 250 de familii, însă acum am mai dat unui copil pentru a-şi forma o fermă apicolă, scopul fiind acela de a obţine finanţare pe Măsura 112 din PNDR (n.r. Instalarea tinerilor fermieri din Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală). În comparaţie cu mierea convenţională, pe plan local nu putem practica preţuri prea mari, întrucât oamenii nu sunt obişnuiţi cu produsele ecologice şi nici nu au bani să mănânce eco. Preţurile le avem puţin mai sus decât mierea convenţională dar noi, având stupi mulţi, vindem mierea en-gros, un lucru care ne avantajează. Obţinem cu 30% mai mult faţă de preţul dat pentru mierea convenţională“, a explicat apicultorul. Acesta nu deţine încă o linie de îmbuteliere, însă îşi doreşte să se extindă şi în această direcţie. Cu cei peste 250 de stupi puşi la un loc, familia Cusutura obţine peste 10 tone pe an, pentru o tonă de miere obţinând aproximativ 110 milioane de lei vechi. „De aici se scad impozitele, taxele şi toate cheltuielile, însă suntem mulţumiţi. Din asta trăim şi ar fi păcat să spunem că nu suntem mulţumiţi. Se mai dau şi subvenţii, pentru 50 de familii se primesc 35 de RON/familie, pentru 10 kg de miere/familie se mai dau 20 de RON şi aşa se tot adună, nu ne plângem“, a mai spus apicultorul. Agricultura ecologică nu se poate face însă fără tratamentele sau fertilizatorii eco. Se găsesc însă astfel de produse ecologice chiar şi pe piaţa ieşeană, Bioma Agro Ecology Co fiind una dintre aceste firme, care comercializează produse ecologice pentru fertilizare, humificare, ameliorare şi pentru paraziţi. „Mai avem îngrăşământ ecologic, pesticide ecologice şi amelioratori fitosanitari, chiar şi înlocuitori ecologici pentru conservanţi care aparţin unei inedite tehnologii eleveţiene Geolife“, ne-a declarat Vasilica Onofrei, consilier marketing în cadrul Bioma Agro Ecology Co.