Reînvierea unui pelerinaj uitat

Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopoului - Noua Romă - şi Patriarh Ecumenic, a efectuat săptămâna trecută un pelerinaj în regiunea Trabzon din Turcia. Sanctitatea Sa a săvârşit de Adormirea Maicii Domnului Sfânta Liturghie la Mănăstirea Sumela, a vizitat Mănăstirea "Sfântul Gheorghe" - Peristereota şi Biserica "Sfânta Sofia", toate situate în această fostă provincie bizantină. Anul acesta, ierarhul grec a fost însoţit de peste 500 de pelerini din Grecia, Rusia şi Georgia, dornici să viziteze aceste locuri uitate ale creştinismului ortodox.

Trabzon, în limba turcă Trapezunt sau Trebizonda în limba greacă, este un oraş situat pe costa Mării Negre, în nord-estul Turciei continentale, capitală a provinciei cu acelaşi nume. Fiind guvernată de cel mai mare oraş bizantin de la Marea Neagră şi capitala Imperiului bizantin de Trebizonda între 1204 şi 1461, această regiune are o semnificaţie deosebită pentru creştinii ortodocşi, deoarece este împânzită de numeroase biserici şi mănăstiri de o valoare inestimabilă. Cucerit mai târziu decât Constantinopolul şi fiind mai departe de interesele directe ale sultanilor, Trebizonda a fost până la jumătatea secolului trecut un spaţiu al convieţuirii între grecii ortodocşi şi musulmani. Dovada acestei bune înţelegeri şi culturalizări reciproce este astăzi existenţa în Trabzon a singurei comunităţi de musulmani vorbitori de limbă greacă, precum şi ultima comunitate de oameni care mai vorbeşte limba pontică sau pontiaka, de origine greacă, despre care se spune că derivă din greaca pe care o vorbeau coloniştii greci care au venit din Milet şi au întemeiat oraşul în anul 756 î.Hr. Întrucât relieful este muntos şi greu accesibil, regiunea din jurul oraşului a fost populată din primele secole creştine de călugări şi pustnici, iar în epoca bizantină, faima Trebizondei era întrecută doar de Muntele Athos. Aici au fost întemeiate numeroase mănăstiri şi lavre monahale care au dăinuit şi în timpul Imperiului Otoman până la jumătatea secolului trecut, când acestea au rămas pustii. În ultimii ani, unele mănăstiri şi biserici au fost parţial sau total renovate de autorităţile turceşti în colaborare cu instituţii internaţionale de protejare a moştenirii culturale. Patriarhia Ecumenică a participat şi ea la acest proiect şi a primit permisiunea autorităţilor turce de a realiza un pelerinaj anual în această zonă în jurul sărbătorii Adormirea Maicii Domnului. An de an, alături de Patriarhul Ecumenic, participă la acest pelerinaj credincioşi din Grecia, Rusia şi din alte ţări, interesaţi de aceste zone istorice ale creştinismului oriental. Anul acesta, la pelerinajul din Trapezunt au participat 500 de persoane.

Maica Domnului cinstită anual la Mănăstirea Sumela

De Adormirea Maicii Domnului, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a vizitat Mănăstirea Sumela din munţii de lângă Trapezunt, unde a săvârşit şi Sfânta Liturghie, înconjurat de mai mulţi clerici greci şi ruşi. În interiorul aşezământului a fost permisă intrarea a 450 de pelerini, iar slujba a fost transmisă la televiziunile din Grecia şi din Rusia. Mănăstirea Sumela sau a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a fost construită în anul 386, în timpul împăratului Teodosie I, în urma unei minuni. Doi călugări au găsit in interiorul unei peşteri o icoană a Maicii Domnului cu o candelă aprinsă şi astfel au primit încredinţarea să ridice aici un lăcaş închinat Născătoarei de Dumnezeu sau Theotokos, cum se numeşte în greacă. Mănăstirea a fost construită şi completată cu chilii pe parcursul mai multor secole, iar forma actuală a fost definitivată în secolul al XIV-lea în timpul împăratului bizantin Alexios III Comnenul (1349-1390). După 1461, mănăstirea a primit protecţia sultanului Mehmed Cuceritorul şi drepturi de care s-a bucurat netulburată mai multe secole. În 1682, mănăstirea a adăpostit Phronisterionul din Trapezunt, o instituţie de învăţământ foarte prestigioasă. În timpul Primului Război Mondial, mănăstirea, ca şi întreaga regiune, a fost ocupată de ruşi, iar după anul 1923, când între Grecia şi Turcia a avut loc un schimb de populaţie, mănăstirea a fost părăsită de călugări, care au luat cu ei şi icoana Maicii Domnului, considerată întemeietoarea aşezământului. Din anul 2010, după ce mănăstirea a fost restaurată, Patriarhului Ecumenic i s-a permis să viziteze o dată pe an aşezământul şi să oficieze Sfânta Liturghie. Această sărbătoare a devenit în doar doi ani un eveniment important care atrage numeroşi pelerini creştini.

Mănăstirea "Sfântul Gheorghe" - Peristereota sau Kuştul

Sâmbătă, 18 august, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi credincioşii au vizitat Mănăstirea "Sfântul Gheorghe" - Peristereota sau Kuştul în limba turcă. Sanctitatea Sa a săvârşit şi o slujbă de pomenire pentru monahii adormiţi care au trăit şi s-au rugat timp de sute de ani în acest loc privit cu respect şi de turci. Mănăstirea este situată la înălţimea de 1.203 metri şi a fost înfiinţată în anul 752. A fost închisă în anul 1923, atunci când monahii au plecat în Grecia. A suferit şi un incendiu devastator în anul 1906, când au ars documentele de arhivă şi alte bogăţii, în urmă nemairămânând mare lucru. Este închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe şi poartă şi numele de Peristereota, o derivare de la numele monahului Peristereotis care a înfiinţat aşezământul. Peristereotis sau peristeri înseamnă în limba greacă "porumbel" şi aminteşte de o minune. Legenda spune că un stol de porumbei care coborau din pădurile Sourmenei a condus trei monahi care purtau o icoană a Sfântului Gheorghe spre un loc izolat. Aici au ridicat trei chilii, iar cu timpul s-au adăugat şi alţi călugări care au iubit această zonă.

Biserica "Sfintei Înţelepciuni" din oraşul Trapezunt

Printre obiectivele vizitate de delegaţia Patriarhiei Ecumenice în oraşul Trapezunt a fost şi Biserica "Sfânta Sofia" sau Haghia Sofia. După ce a funcţionat ca şi moschee, lăcaşul de rugăciune a fost transformat într-un muzeu bizantin. Frescele bizantine din secolul al XIII-lea au fost descoperite sub stratul de var acum zeci de ani. Şi astăzi muzeul este căutat de creştini, dar şi de specialişti în arta şi iconografia bizantină. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a vorbit de intenţia unor lideri locali de la Trapezunt de a redeschide Haghia Sofia pentru serviciul religios musulman: "Dacă Haghia Sofia va fi redeschisă pentru serviciul de rugăciune, ea va fi oferită fraţilor noştri musulmani. Dacă însă va continua să rămână ca muzeu, va oferi servicii pentru toţi cetăţenii, precum şi pentru toţi turiştii care vizitează Trabzonul, coasta Mării Negre şi Turcia. În plus, va exista astfel un venit pentru populaţia locală şi va contribui la dezvoltarea turismului local", a spus Sanctitatea Sa.