Biserica „Sfântul Gheorghe“ - Nou, singura ctitorie a Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu din Bucureşti, se pregăteşte pentru marea sărbătoare de la 16 august, când se vor comemora 300 de ani de la martirizarea Brâncovenilor.
Biserica de la kilometrul 0 al Capitalei este locaşul de cult unde s-au desfăşurat şi urmează să se întâmple cele mai importante evenimente dedicate Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni. „Acest sfânt locaş este aşezat anul acesta între două mari coordonate duhovniceşti: marea procesiune cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu din ziua de 21 mai, de la Catedrala Patriarhală până la Biserica „Sfântul Gheorghe“ - Nou, la care au luat parte peste 1.000 de preoţi şi între 15.000 şi 20.000 de credincioşi, şi ziua de 16 august, când, după 307 ani, biserica va fi resfinţită. Dacă marea procesiune din ziua de 21 mai a recapitulat un alt eveniment din 21 mai 1934, putem spune pe drept cuvânt că această zi a resfinţirii bisericii din data de 16 august recapitulează un alt eveniment notabil din istoria acestei mari ctitorii brâncoveneşti: ziua de 29 iunie 1707, când marele nostru domnitor şi Sfânt Constantin Brâncoveanu, împreună cu familia domnească, cu toată nobilimea din vremea aceea şi mii de credincioşi din cetatea Bucureştilor au fost prezenţi la târnosirea acestui sfânt locaş. Invitaţi la acel eveniment duhovnicesc cu totul deosebit, care este marcat de cronicile vremii cu slove de aur, sunt cei mai mari ierarhi ai lumii ortodoxe, în frunte cu Patriarhul Ierusalimului, Hrisant Nottara. Cronicarul Radu Greceanu a descris în modul cel mai impresionant acea procesiune care s-a format la paraclisul Palatului Domnesc şi care s-a îndreptat spre Biserica „Sfântul Gheorghe“ - Nou, înfăţişându-l pe Patriarhul Ierusalimului purtând moaştele Sfântului Ierarh Nicolae, prezente şi atunci în această biserică, iar după ce au fost aduse în biserică s-a făcut sfinţirea bisericii. Acelaşi cronicar se întrece în epitete care mai de care mai strălucitoare pentru a evidenţia frumuseţea acestei ctitorii brâncoveneşti“, a subliniat părintele Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe“ - Nou din Capitală.
Pregătirile pentru aceste două mari evenimente au început de mai mulţi ani. Din grijă faţă de ctitoria brâncovenească şi din dorinţa de a-i reda frumuseţea de altădată, au fost executate ample lucrări de restaurare şi înfrumuseţare, coordonate de către cei mai buni specialişti în domeniu, realizate din cele mai bune materiale, precum făcea odinioară şi ctitorul ei. „Mai este doar foarte puţină vreme până la popasul duhovnicesc din ziua de 16 august, pe care îl aşteptăm în emoţie sfântă. Pentru aceasta, ne pregătim cu aceste multiple şantiere pe care le avem deschise pe mai multe fronturi în acest sfânt locaş. Aceste lucrări au fost pornite în urmă cu şapte ani, când am primit această înaltă răspundere din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel de a trece la restaurarea ctitoriei brâncoveneşti, începând cu pictura, înlocuirea acoperişului, a întregii infrastructuri a bisericii, înzestrarea ei cu policandre şi mobilier lucrate în stil brâncovenesc şi multe, multe alte lucrări care culminează cu această pictură monumentală în frescă, sub coordonarea maestrului Ioan Moldoveanu. Se desfăşoară lucrări importante şi la exteriorul bisericii, în pridvor şi la pietrărie“, a mai subliniat părintele paroh.
Racla cu moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu va fi aşezată într-un baldachin. Va fi adusă şi montată catapeteasma originală a bisericii. La Editura BASILICA a Patriarhiei Române va fi publicată prima monografie a acestei biserici, care va cuprinde nu numai istoria multiseculară a locaşului de cult, care începe odată cu târnosirea din anul 1707, ci şi istoria de dinaintea acestei biserici, deoarece sub pardoseala ei au fost descoperite ruine ale celei mai vechi biserici din Capitală. Pentru a rămâne mărturie peste veacuri, au fost aşezate geamuri securizate cu lumină ambientală deasupra criptei în care doamna Maria Brâncoveanu a aşezat acum aproape trei secole moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu şi deasupra locului unde au fost extinse puţin săpăturile arheologice, coordonate de arheologul expert Gheorghe Mănucu Adameşteanu, lucrări care au confirmat studiile lui Panait I. Panait cu privire la fundaţiile celei mai vechi biserici din Bucureşti.
„Domnitorul Brâncoveanu a construit pe temelia bisericilor antecesorilor“
„În urma lucrărilor de deshumare a moaştelor Sfântului Constantin Brâncoveanu, în aceeaşi criptă au fost găsite şi alte oseminte ale Brâncovenilor, care au fost depuse într-un sicriu anume confecţionat, respectând modelul celui pe care l-am descoperit în cripta Brâncovenilor, exact sub lespedea frumoasă din marmură, fără inscripţie, pe care Marica Doamna Brâncoveanu a pus-o în amintirea mucenicului ei soţ. Cele două lespezi de marmură ale domnitorilor Constantin Brâncoveanu şi Ioan Mavrocordat au fost aliniate şi dispuse în axul ferestrei în anii â80 de profesorul Panait I. Panait şi profesorul arhitect Balş pentru un aspect ambiental cât mai plăcut, dar lucrarea a dus la o decalare faţă de cripta Brâncovenilor. De aceea, deasupra criptei în care au fost găsite moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu a fost pusă sticlă securizată, iar în interiorul criptei un sistem de iluminare“, a precizat arhitectul dr. Dan D. Ionescu, şeful de proiecte pentru lucrările de reabilitare la Biserica „Sfântul Gheorghe“ - Nou din Bucureşti.
În cadrul săpăturilor arheologice din luna mai, s-au descoperit la capătul estic al criptei Sfântului Constantin Brâncoveanu vestigiile a cel puţin două dintre bisericile anterioare, lucru care a întărit ceea ce se cunoştea în 1986, când au fost încheiate lucrările principale de arheologie de la Biserica „Sfântul Gheorghe“ - Nou. „Aceste ruine ale vechilor biserici, din ceea ce am putut observa, se găsesc la o adâncime de peste un metru şi jumătate sub pardoseala actualei biserici. Având în vedere faptul că spaţiul este destul de strâns şi dificil de cercetat, ne-am oprit. Cele două, chiar trei vestigii de biserică sunt suprapuse. Prima, care a devenit vizibilă, este chiar fundaţia actualei biserici. Dedesubtul ei se găsesc fundaţiile intercalate ale încă unei biserici, dacă nu chiar două biserici - deocamdată mai dificil de precizat, pentru că nu a fost posibil să se adâncească foarte mult săpătura din cauza pericolului surpării malurilor. Însă s-au putut vedea ziduri de cărămidă, un bolovan de râu intercalat între aceste ziduri, el însuşi este o mărturie că zidăria acestei biserici este posibil să fie anterioară secolului al XVI-lea sau începutului de secol al XVI-lea şi care confirmă ceea ce a dat săpătura din anii 1966-1967, anume, urmele celei mai vechi biserici descoperite pe teritoriul Bucureştilor, o biserică anterioară domniei lui Vlad Ţepeş, datată pe baza unor monede emise de către doi sultani, Murad II şi fiul său, Mahomed Cuceritorul, după anul 1440. Este o dovadă în plus pentru existenţa în continuare a bisericilor, pentru refacerea lor succesivă şi a faptului că domnitorul Brâncoveanu a construit pe temelia bisericilor antecesorilor săi“, a mai arătat arhitectul dr. Dan D. Ionescu.
Biserica „Sfântul Gheorghe“ - Nou din Capitală va fi resfinţită în ziua de 16 august de către un numeros sobor de ierarhi, între care şi întâistătători ai Patriarhiilor istorice sau ţărilor ortodoxe, cărora le-a dăruit danii însemnate Sfântul Constantin Brâncoveanu.
