În vecinătatea Mănăstirii "Duminica Sfinţilor Români" de lângă Capitală, pe o suprafaţă de circa 4 hectare, se află serele de legume, o livadă şi o plantaţie de viţă-de-vie, care constituie gospodăria anexă a Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Aici, o mână de oameni cultivă cu mult drag, după metode cât mai naturale, legume şi fructe.
Cumpărătorii români au devenit mult mai interesaţi de calitatea legumelor şi fructelor pe care le achiziţionează din pieţe şi magazine, în mare parte datorită invaziei şi dominaţiei, de ceva vreme, a produselor fără gust, "ude şi reci", cultivate în alte ţări, prin metode nenaturale şi sintetice. Legumele şi fructele româneşti au devenit cele mai căutate, iar acest lucru este un semn de normalitate şi, de ce nu, chiar de sănătate. Un astfel de loc unde agricultura se face după metode naturale pentru a oferi legume şi fructe sănătoase şi gustoase este gospodăria-anexă a Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştiului de lângă Mănăstirea "Duminica Sfinţilor Români" de la ieşirea din Capitală, spre localitatea Popeşti Leordeni. Pe o suprafaţă de circa 4 hectare se află cele două sere de legume, o livadă cu mai multe plantaţii de pomi fructiferi şi decorativi şi plantaţia de viţă-de-vie.
Gospodăria a fost reînfiinţată în 2009
Părintele protosinghel Petru Ungureanu, consilier la Sectorul agricol, viticol şi silvic al Arhiepiscopiei Bucureştilor, ne-a spus că această gospodărie a fost pusă pe picioare din anul 2009, iar începutul s-a făcut prin plantarea suprafeţei de viţă-de-vie şi prin amenajarea suprafeţei pentru culturi legumicole. Tot atunci a fost refăcută livada veche de pomi fructifieri şi a fost înfiinţată una nouă. Pentru a produce legume naturale nu înseamnă că metodele moderne de cultivare trebuie evitate. Acest lucru se poate vedea la cele două sere de legume, învelite în folie, care beneficiază de un sistem de irigaţie prin picurare, adus din Spania. Irigarea prin picurare aduce un aport suficient de apă numai pentru planta legumicolă, împiedicând risipirea şi drenarea acesteia în sol. Acest sistem asigură şi o raţionalizare a apei. În cele două sere sunt cultivate tomate roşii obişnuite, soiuri româneşti, roşii cherry, mai multe soiuri de ardei gras, castraveţi şi vinete. Solul a fost îmbogăţit numai prin îngrăşământ natural. Soiurilor de legume din cele două solare, precum şi celor cultivate în aer liber li se aplică tratament fitosanitar împotriva manei, a dăunătorilor şi a bolilor.
Culturile nu sunt tratate cu stimulatori de creştere şi maturare
Cătălin Gutue, inginer inspector, ne-a explicat că aceste tratamente sunt absolut necesare pentru ca planta să se dezvolte normal. Tratamentele fitosanitare nu trebuie confundate cu stimulatorii de creştere şi maturare, care forţează plantele în mod chimic. Tratamentele fitosanitare sunt aplicate culturilor cu respectarea timpilor de pauză. "Timpi de pauză reprezintă perioada de la aplicarea tratamentului fitosanitar până în momentul recoltării legumelor şi fructelor. Acest lucru este foarte important şi suntem responsabili direct să urmărim aceşti timpi de pauză, pentru că în această perioadă planta metabolizează substanţa chimică cu care a fost tratată. Sunt culturi la care perioada de pauză durează de la 3 zile până la 21 de zile. În cazul viţei-de-vie, această perioadă este de 60 de zile. Dacă în perioada de recoltare plantele sunt atacate de boli sau dăunători, noi folosim tratament cu substanţe care au timp de absorbţie foarte scurt", ne-a spus Cătălin Gutue, inginer inspector în cadrul Sectorului agricol, viticol şi silvic al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Pentru a reduce frecvenţa acestor tratamente s-a optat pentru cultivarea răsadurilor de roşii altoite. Dintr-o rădăcină de plantă s-au dezvoltat două tulpini. Acest tip de răsad asigură o rezistenţă mai mare la boli şi mană, iar concentraţia de vitamine şi substanţe minerale este mai mare. Un alt beneficiu oferit de cultivarea legumelor în seră îl reprezintă ciclurile de producţie numeroase. Pe lângă cele două sere, mai există şi culturi de legume în aer liber, irigate cu apă prin picurare.
Livezile tinere vor intra pe rod la anul
Plantată în anul 2009, viţa-de-vie a ajuns deja la stadiul de producţie. Cultura cuprinde soiurile Perla de Csaba, Sultanină, care este un strugure fără seminţe, şi Hamburg. Aceste soiuri au o perioadă de vegetaţie mai scurtă, astfel că încep să se coacă pe la sfârşitul lunii iulie, începutul lunii august. Suprafaţa gospodăriei mai cuprinde o livadă mai veche de prun, măr, cais şi piersic. Pe lângă aceasta a fost plantată o livadă nouă, care cuprinde piersic, nectarin, cais, gutui, păr, măr, vişin şi nuc. Aceşti pomi fructiferi vor intra pe rod începând de anul viitor. O altă cultură introdusă anul acesta este cea de arbuşti fructiferi: zmeur, mur şi coacăz. Părintele Aurelian Dragu, inginer inspector la acelaşi sector, ne-a spus că au fost plantaţi mai mulţi butaşi de arbori fructiferi, soiuri remontate, care au un timp de producţie mai îndelungat. Pe lângă soiurile de pomi fructiferi, aici există şi o pepinieră de pomi decorativi care cuprinde salcie, plop alb şi plop euramerican. Plantaţi anul trecut, pomii s-au prins şi au vegetat foarte bine. Legumele şi fructele produse la gospodăria de lângă Mănăstirea "Duminica Sfinţilor Români" sunt destinate cantinelor sociale din cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Aprozarul din curtea Centrului Eparhial
Din primăvara acestui an, în incinta Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, pe strada Intrarea Miron Cristea, se află un mic magazinaş unde sunt legume şi fructe de la serele şi livada de la Popeşti Leordeni. Programul de lucru este între orele 11:00 şi 15:00, de luni până vineri.
