Sărbătoarea „familiei Sfântului Elefterie“ din Bucureşti

Astăzi, de ziua Sfântului Elefterie, biserica care tronează într-una dintre zonele centrale ale Capitalei, aşezată cu absida sfântului altar spre strada dr. Lister şi cu intrarea dinspre strada Sfântul Elefterie, îşi prăznuieşte hramul. Printre puţinele biserici din ţară închinate Sfântului Elefterie, lăcaşul de cult din Piaţa Operei este cunoscut pentru realizarea sa arhitecturală, pentru frumuseţea interioară, dar şi pentru activităţile liturgice şi cultural-misionare desfăşurate aici.

Ca de fiecare dată, sărbătoarea hramului bisericii „Sfântul Elefterie“ a fost precedată şi anul acesta de diverse concerte de colinde, susţinute de coruri bucureştenene. Programul liturgic s-a deschis luni seara cu slujba Privegherii, acatist şi litie, iar astăzi, de ziua hramului, Sfânta Liturghie va fi săvârşită de un arhiereu, delegat al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. La finalul Sfintei Liturghii se va săvârşi parastasul pentru ctitorii bisericii, iar membrii comitetului parohial vor împărţi 500 de pachete cu mâncare pentru cei nevoiaşi. „Pentru noi, slujba hramului este un prilej de mare bucurie, un moment în care marea familie a Sfântului Elefterie din Bucureşti se adună împreună, atât cei care vin în fiecare duminică la biserică, dar şi cei care vin mai rar. Întâmpinăm acestă sărbătoare a noastră cu diverse evenimente cultural-artistice, iar în ziua hramului încercăm, mai ales că suntem într-o perioadă premergătoare Crăciunului, să aducem un crâmpei de bucurie pe feţele celor nevoiaşi, dăruindu-le câte un pachet alimentar fiecăruia. Pentru noi, hramul este sărbătoarea familiei noastre, o zi în care cerem Sfântului nostru ajutor în toate şi o zi în care îl prăznuim pe ocrotitorul nostru ca pe cel ce veghează permanent la bunul mers al activităţilor noastre liturgice, sociale, catehetice şi cultural-misionare“, ne-a spus părintele consilier patriarhal Valer Ulican, parohul bisericii.

Biserica şi-a primit ocrotitorul

Anul acesta, hramul prilejuieşte o şi mai mare bucurie, pentru că preoţii din Bucureşti, precum şi sutele de credincioşi care vor fi astăzi prezenţi, se vor putea închina moaştelor Sfântului ocrotitor, care au fost dăruite cu binecuvântarea Părintelui Patriarh Daniel şi cu bunăvoinţa stareţei Eufimia Popa, de Mănăstirea Ţigăneşti, de lângă municipiul Bucureşti, bisericii „Sfântul Elefterie, racla fiind executată la Monetăria Statului din Bucureşti, prin purtarea de grijă a Preasfinţitului Varsanufie, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, arătându-se prin aceasta că între mănăstiri şi parohii, prin intermediul moaştelor sfinţilor, se creează o comuniune frăţească.

Slujba de sfinţire a noii racle cu părticele din moaştele Sfântului Mucenic Elefterie a avut loc miercuri, 7 octombrie 2009 şi a fost oficiată de Întâistătătorul Bisericii noastre în „Sala Sfinţilor Români“ din Reşedinţa patriarhală. Acest dar evidenţiază comuniunea dintre parohie şi mănăstire prin ajutorul Sfântului ocrotitor. „Primirea moaştelor Sfântului Sfinţit Mucenic Elefterie reprezintă un mare odor pe care ni l-a oferit PF Părinte Patriarh Daniel. Ele reprezintă un mare dar pentru Biserica «Sfântul Elefterie», dar şi pentru toţi credincioşii care vin şi se închină cu evlavie acestui sfânt sfiţit mucenic. Prezenţa Sfântului ne dă multă nădejde, iar moaştele lui sunt pentru noi exemplu şi un motiv în plus de a fi şi mai apropiaţi de Biserică, de cele sfinte, şi de a fi mai tari în credinţă, pentru că blândul nostru ocrotitor la doar 20 de ani a devenit episcopul Iliricului, iar pentru credinţa sa a fost martirizat în timpul împăratului roman Adrian“, ne-a mai spus părintele Valer Ulican.

O biserică monumentală pentru Bucureşti

Prima biserică ridicată în cinstea Sfântului Elefterie pentru comunitatea credincioşilor de aici a fost construită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, între anii 1743 şi 1744, în timpul domniei lui Mihai Racoviţă Voievod, şi a primit serioase consolidări între anii 1930 şi 1934, dar, cu toate acestea, consiliul parohial al bisericii a hotărât, în „Aula Mare“ a Facultăţii de Medicină, pe 29 aprilie 1934, construirea unei noi biserici, proiectată de prof. arhitect Constantin Iotzu.

De la 29 iunie 1935, duminica punerii pietrei de temelie, au durat 36 de ani de dorinţă, gând bun şi făptuire, până când Bucureştiul a primit această monumentală biserică, sfinţită de Patriarhul Justinian Marina în 1971, în aceeaşi zi a prăznuirii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

De la părintele Ulican am mai aflat că la biserica „Sf. Elefterie“ din Bucureşti s-au realizat în ultima vreme lucrări de igienizare şi înfrumuseţare a lăcaşului de cult, iar recent a fost demarat procesul de spălare, restaurare şi înfrumuseţare a picturii interioare.

Pe lângă proiectele administrative de înfrumuseţare a bisericii, parohul bisericii, alături de preoţii slujitori pr. Nicu Moldoveanu, pr. Mihai Florian Dragomir şi pr. Vasile Pop, împreună cu membrii consiliului parohial, speră ca, odată cu retrocedarea unui teren care a aparţinut bisericii, să dezvolte aici şi o grădiniţă pentru copiii parohiei. „Am demarat acest proiect pentru că am socotit că un creştin trebuie să înceapă încă de mic să înveţe să trăiască credinţa creştină şi să crească în acest duh al nostru ortodox şi în tradiţiile noastre străbune româneşti“, a spus parohul bisericii „Sfântul Elefterie“ din Bucureşti.