Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
„Sfânta Treime, izvor de milostenie“
Biserica a fost dintotdeauna "maica celor neajutoraţi", sprijinind pe cei aflaţi în diferite nevoinţe, slujirea aproapelui fiind una dintre misiunile ei. Aşa şi Biserica "Sfânta Treime" - Ghencea ajută pe cei bătrâni şi bolnavi din parohie, ducându-le zilnic acasă hrană caldă şi pachete cu alimente sau îmbrăcăminte în preajma marilor sărbători.
În fiecare parohie există persoane neajutorate, şi preoţii împreună cu consiliile şi comitetele parohiale se îngrijesc ca fiecare să poată avea ce pune pe masă. Mai ales când este vorba de persoane vârstnice care nu au nici venituri şi nici nu se pot deplasa. "Slujirea creştină, în îndoitul ei aspect, individual şi colectiv, este în fond o "teologie a aproapelui" cerută astăzi mai mult ca oricând de edificarea încrederii între oameni şi popoare, în slujba vieţii şi a lumii întregi. Învăţătura creştină ne arată că Dumnezeu, care a creat pe toţi, are grijă de tot, dar în acelaşi timp ne cheamă şi pe noi să avem grijă de copiii Săi, să avem grijă unii de alţii. Ne cheamă să-I fim colaboratori în această grijă a Lui de noi înşine şi de semenii noştri. De aceea, proiectul "Sfânta Treime - izvor de milostenie" vine în întâmpinarea nevoilor identificate la nivelul comunităţii Bisericii şi încearcă să aducă alinare suferinţelor acelora care constituie trupul Bisericii, acesta fiind unul dintre obiectivele principale ale misiunii Bisericii", spune părintele Ioan Grădincea, parohul Bisericii "Sfânta Treime" - Ghencea. Astfel, Parohia "Sfânta Treime" - Ghencea şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Sector 5 au identificat o serie de persoane nevoiaşe de pe raza parohiei şi le-au inclus într-un proiect social. Zilnic, printr-o firmă de catering, primesc o masă caldă direct la domiciliu, dar şi alte daruri de sărbătorile importante sau când sunt evenimente importante în viaţa comunităţii, cum ar fi hramul bisericii. Pe lângă aceasta, tot prin grija părintelui, persoanele în vârstă beneficiază şi de îngrijire medicală de specialitate, printr-o colaborare cu medicii de familie ai persoanelor în cauză pentru susţinerea actului medical la domiciliu. De asemenea, datorită unei colaborări cu o farmacie, sunt acoperite o parte din reţetele medicale ale persoanelor nevoiaşe. Activităţile parohiale nu se limitează doar la aceste acţiuni. Prin implicarea voluntarilor din cadrul parohiei sau a altor persoane care vor să contribuie la bunăstarea comunităţii, preoţii bisericii împreună cu Consiliul şi Comitetul Parohial reuşesc să desfăşoare diferite activităţi. Chiar dacă pentru unii nu pare mare lucru, sunt activităţi care pot aduce mare bucurie unor persoane aflate în dificultăţi. Cum ar fi să ţii companie unor persoane singure, care simt nevoia să vorbească cu cineva. De asemenea, consilierea diferitelor categorii de persoane sau menajul persoanelor vârstnice sunt alte exemple de activităţi ale voluntarilor de la Parohia "Sfânta Treime" - Ghencea. Peste o mie de porţii de mâncare de hramul bisericii Pentru comunitatea de la "Sfânta Treime" - Ghencea, sărbătoarea de ieri a fost o zi importantă deoarece biserica şi-a sărbătorit hramul. Sărbătoarea a început încă de duminică, atunci când am prăznuit Pogorârea Sfântului Duh, preoţii slujitori şi credincioşii împărtăşindu-se de harul de la Sfânta Liturghie urmată de Vecernie şi plecând acasă cu frunze sfinţite. Seara a fost săvârşită slujba Acatistului Sfintei Treimi şi Litia, iar ieri, de hram, credincioşii s-au bucurat de prezenţa unui important sobor de preoţi atât slujitori ai bisericii, cât şi de la parohiile vecine, precum şi de prezenţa vicarului administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor, pr. Ioan Iordache, şi de cea a protopopului Protoieriei I Capitală, pr. Vasile Dumitru. La finalul Sfintei Liturghii, după ce au fost pomeniţi şi ctitorii bisericii la slujba Parastasului, toţi credincioşii au fost invitaţi la o agapă frăţească, iar cei care nu s-au putut deplasa la biserică au primit pachete la domiciliu prin grija părintelui paroh şi cu ajutorul voluntarilor din parohie. "Aşa cum am procedat în ultimii ani, am pregătit peste 1.000 de porţii de mâncare, constând din aperitiv, sarmale, friptură, cozonac, vin, socată, apă şi altele pentru toţi cei prezenţi. De asemenea, pentru cei care nu pot veni la biserică, am pregătit aproximativ 50 de porţii de mâncare pe care, cu ajutorul credincioşilor voluntari ai bisericii, le-am dus la dânşii acasă. Toate acestea sunt o extensie, un nou mod de manifestare a proiectului de asistenţă socială al bisericii noastre, proiect intitulat "Sfânta Treime - izvor de milostenie"", a mai spus părintele paroh Ioan Grădincea. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în anii din urmă, când aproximativ 1.000 de porţii de mâncare au mers către credincioşii care au venit la hram. Ample lucrări de înfrumuseţare a bisericii De-a lungul timpului, la sfânta biserică s-a simţit nevoia unor lucrări de întreţinere şi reparaţii curente. Astfel, în anul 1969 s-au făcut reparaţii la acoperişul din tablă al bisericii, după cutremurul din 1977 s-au produs o serie de avarii uşoare la tencuielile şi vopsitoriile interioare şi exterioare ale bisericii, care au fost reparate, iar în anul 1979, din cauza deselor spargeri ale bisericii, s-au pus grilaje de fier la toate ferestrele. În anii 1978-1981 s-a făcut restaurarea picturii interioare a bisericii de către pictorul Iosif Keber, iar în 1982 s-au făcut lucrări de reparaţii la învelitoarea bisericii, a turlelor, jgheaburilor şi burlanelor, precum şi vopsirea lor cu plumb şi vopsea de bronz. După anul 1990 se simţea nevoia unora noi. În anul 2004 preotul paroh de atunci, Alexandru Lungu, a făcut un amplu proiect de reparaţii şi consolidare pentru biserică, ce cuprindea atât lucrări de consolidare, cât şi de finisaje. În anul 2005 a fost transferat la această biserică preotul Ioan Grădincea, iar în februarie 2006 a fost numit paroh, începând activitatea administrativă. Astfel s-au curăţat iconostasele, icoanele, catapeteasma, strănile, uşile de la intrare, s-au scos anumite suporturi pentru icoane de la jumătatea naosului care erau depăşite de vreme, s-au înlocuit sfeşnicele şi Chivotul de pe Sfânta Masă, s-au înlocuit sfeşnicele împărăteşti, s-au cumpărat covoare noi, au fost date jos şi duse la Atelierele Patriarhiei de la Popeşti-Leordeni pentru a fi curăţate toate policandrele, inclusiv cele mari. Apoi au început lucrările de reparaţii şi consolidare. Astfel, în primăvara anului 2007, se puteau începe lucrările de reparaţii de la biserică. S-a consolidat turla mare şi apoi de sus în jos toată biserica. În anul 2008 a fost întocmit şi aprobat proiectul pentru restaurarea picturii interioare a bisericii, proiect care a fost pus în practică începând cu septembrie 2010. A fost realizată instalaţia de încălzire prin pardoseală, fiind pusă şi o nouă pardoseală, din marmură de Ruşchiţa, precum şi o instalaţie de aer condiţionat şi multe alte lucrări. Biserica "Sfânta Treime" - Ghencea este amplasată la intersecţia dintre Calea 13 Septembrie cu strada Sebastian, biserica aflându-se pe locul unei alte biserici mai vechi, atestată la 1820. Este una dintre cele mai mari biserici din Bucureşti - construcţie monumentală în stil neoromânesc, având planul triconc, cu pridvor, vestibul, pronaos, naos cu abside laterale şi trei turle octogonale. Alături de părintele Grădincea, la Parohia "Sf. Treime Ghencea", slujesc preoţii Ştefan Stănculescu, Alexandru Lungu şi diaconul Cristian Zamfirescu.