Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
Sfântul Vasile ocroteşte zeci de parohii româneşti
▲ În prima zi din noul an, când îl pomenim pe Sfântul Vasile cel Mare, multe biserici din ţară îşi sărbătoresc hramul ▲ În Bucureşti există două biserici ocrotite de marele ierarh, iar în Iaşi este hram la biserica din cimitirul cu acelaşi nume şi la Seminarul Teologic Liceal Ortodox ▲
Două biserici din Bucureşti îşi sărbătoresc hramul de Sfântul Vasile. Prima dintre ele este situată în Cotroceni-Răzoare la intrare în cartierul Drumul Taberei, la intersecţia Străzii Sebastian cu Drumul Sării, şi este ocrotită şi de Sfânta Parascheva. Lăcaşul de cult a fost construit în perioada 1930-1939, prin eforturile enoriaşilor şi ale preotului Vasile Bărbieru. Au contribuit la construirea ei Casa regală şi alte instituţii din ţară. Hram şi la „Sf. Vasile“ de pe Calea Victoriei Hramul Bisericii „Sf. Vasile cel Mare“ din Bucureşti, situată pe Calea Victoriei, în apropiere de clădirea Uniunii Scriitorilor Români, este o adevărată sărbătoare pentru parohie. În seara zilei de 31 decembrie, preoţii slujitori ai bisericii bucureştene oficiază slujba Privegherii, după care urmează slujba Acatistului Sfântului Vasile cel Mare. Sunt aşteptaţi să participe la aceste frumoase slujbe, ca în fiecare an, sute de credincioşi din parohie şi din împrejurimi. „Parohia noastră este mică, cu doar 400 de familii, întrucât este situată într-o zonă a Bucureştiului unde nu sunt multe blocuri. Cu toate acestea, credincioşii vin să se bucure la hramul bisericii lor“, ne-a declarat preotul paroh Petrişor Andreanu. În prima zi din anul următor, când sărbătorim pe Sfântul Vasile cel Mare, unul dintre cei mai mari Sfinţi Părinţi ai Bisericii, manifestările dedicate hramului bisericii amintite continuă. Astfel, preotul paroh, alături de cel de-al doilea slujitor, pr. Marius Zamfira, va oficia slujbele obişnuite de dimineaţă, după care va urma Sfânta Liturghie. Pachete pentru credincioşi Credincioşii care vor participa la hramul bisericii „Sf. Vasile cel Mare“ din Bucureşti vor primi din partea parohiei pachete cu alimente. „Avem pregătite peste 600 de pachete, pe care le vom împărţi credincioşilor. Şi la celelalte sărbători de iarnă am avut astfel de pachete alimentare. La Sfântul Nicolae, am împărţit peste 60 de pachete copiilor care au venit la slujbă, iar de Crăciun am avut în jur de 50 de pachete“, ne-a spus pr. Andreanu. Din schit, biserică de parohie Conform pisaniei, lăcaşul de cult a fost construit în septembrie 1847, pe cheltuiala căminarului Toma Baltă, în timpul domniei lui George Dimitrie Bibescu. Micuţa biserică a fost zidită pe locul unei alte biserici mai vechi, datată din secolul al XVIII-lea şi care, conform mărturiilor, era construită din lemn, într-o zonă de bălţi şi păduri, denumită mai târziu mahalaua Sfântului Vasile. Biserica a fost o vreme dependentă de Mănăstirea Mărcuţa din Bucureşti, sau chiar schit al acesteia, lucru mărturisit de un document din 1828, o plângere adresată Divanului ad-hoc, de fiica preotului Trandafir. Cu o arhitectură în stil muntenesc, lăcaşul de cult a fost pictat în 1882, de pictorul Anton Serafim. În 1911, au avut loc ample lucrări de reparaţie a bisericii, cu ajutorul primarilor din Bucureşti şi al enoriaşilor. Lucrări de înfrumuseţare a bisericii Din 2000, de când părintele Petrişor Andreanu este paroh la biserica bucureşteană, au avut loc aici o serie de lucrări administrative, care au redat lăcaşului de cult şi curţii exterioare frumuseţea de altădată. Astfel, chiar în 2000, s-a reparat exteriorul bisericii, s-a pavat curtea exterioară, s-au făcut porţile care delimitează curtea casei parohiale de curtea bisericii, s-a reparat turla şi s-a vopsit tabla de pe acoperişul bisericii. „În 2001, s-a realizat poate cea mai importantă lucrare: spălarea picturii. A redevenit o pictură frumoasă şi expresivă. Pe lângă aceasta, am reparat strănile şi scaunele din biserică“, ne-a mai spus pr. Andreanu. Spirit gospodăresc la parohia bucureşteană Lucrările nu s-au oprit aici. În anii următori s-au realizat alte lucruri importante pentru parohie. În 2002, s-a schimbat vechiul mozaic din biserică, aflat în degradare, şi s-a pus gresie nouă. În acelaşi an s-a schimbat mobilierul din sfântul altar şi s-a montat o centrală termică. De asemenea, în interiorul lăcaşului de cult s-au pus covoare noi. „În anul următor, am achiziţionat şi montat instalaţia de aer condiţonat, absolut necesară pentru a crea condiţii bune credincioşilor care vin la slujbe“, continuă pr. Andreanu. În 2004, s-a schimbat scara de la amvon, s-a revopsit cafasul, s-au reparat garajele parohiei, s-a renovat casa parohială şi s-a făcut un pangar nou. În 2005, s-a restaurat catapeteasma, s-a achiziţionat o staţie de amplificare sonoră şi s-a făcut o vitrină nouă pentru colportaj. Ultimele lucrări au avut loc în 2006, când s-a construit un turn-clopotniţă, s-a reparat faţada şi s-a pus marmură pe treptele din faţa bisericii. „Toate aceste lucrări, în afară de cele de la casa parohială, care au fost făcute cu propria cheltuială, au fost realizate cu bani de la enoriaşi sau de la sponsori“, a menţionat pr. Andreanu. Lucrările vor continua În viitorul apropiat, vor urma alte lucrări la biserica din Bucureşti. Astfel, părintele Andreanu doreşte să facă un mozaic, în care să fie reprezentată icoana Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, pe faţada clopotniţei de la intrarea în curtea bisericii. Se doreşte construirea unui nou lumânărar, din zid şi restaurarea celor trei policandre şi a scaunului arhieresc. ▲ Colaborări cu grădiniţele din apropiere Pe lângă lucrările administrative, la parohia bucureşteană, există şi activităţi culturale şi pastorale. Mulţi tineri studenţi participă la slujbele oficiate aici, găsind în preotul paroh sprijinul necesar. Din 2002, s-a format aici un cor mixt, care dă răspunsurile liturgice. „Avem o colaborare cu grădiniţele nr. 1 şi 50, mergând des acolo şi vorbind copiilor despre credinţă. Îi împărtăşim, îi învăţăm rugăciuni şi sperăm că vom contribui la educaţia lor“, ne-a spus pr. Andreanu. ▲ Hram la Seminarul Teologic Liceal „Sf. Vasile cel Mare“ din Iaşi În Iaşi este hram la biserica din cimitirul „Sf. Vasile“ şi la Seminarul Teologic Liceal Ortodox. Instituţia de învăţământ teologic a fost înfiinţată în 1995, din 2000 primind personalitate juridică. Capela seminarului a fost restaurată odată cu ridicarea noii clădiri a seminarului, în ea elevii seminarişti participând la slujbe şi rugându-se. De-a lungul timpului, elevii seminarişti au avut rezultate remarcabile la concursuri naţionale, iar corul „Basileus“ a fost premiat în mai multe rânduri.