Sfintele Paşti, sărbătorite în Dealul Patriarhiei

Învierea Domnului, cel mai mare praznic al Ortodoxiei, a adunat şi anul acesta pe Dealul Patriarhiei mii de credincioşii, care au venit să primească Sfânta Lumină, adusă de la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, cu binecuvântarea şi cu purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. La Catedrala patriarhală din Bucureşti, Sfânta Liturghie a fost săvârşită, în noaptea de Înviere, de Părintele Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. În prima zi de Paşti, la slujba Vecerniei, numită şi A doua Înviere, alături de Părintele Patriarh au participat patru ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.

Pentru a spori bucuria clerului şi a credincioşilor, anul acesta, de Sfintele Paşti, în seara zilei de sâmbătă, 3 aprilie, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, o delegaţie a Patriarhiei Române condusă de Preasfinţitul Părinte Episcop Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a adus cu un avion special Lumina Sfântă de la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

"Sfânta Lumină este un dar de la Dumnezeu. Nimeni nu poate explica acest dar pe care Dumnezeu îl face Bisericii Ortodoxe, la Mormântul Învierii. Uneori Lumina vine din exterior, alteori Lumina se ridică mai întâi ca o ceaţă luminoasă deasupra Mormântului şi se aprinde. La început Lumina respectivă nu arde, câteva momente este o lumină neobişnuită care nu este produsă de o sursă pământească, ci este un dar de la Hristos Domnul însuşi ca răsplată pentru credinţa ortodoxă şi pentru dragostea credincioşilor faţă de Mântuitorul şi ca un semn al comunicării Lui cu noi pe baza credinţei care devine un izvor de bucurie", a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cadrul Deniei de Vineri seara.

Delegaţia Patriarhiei Române a fost primită la Ierusalim, la ora 09:50, de către Preafericitul Părinte Theofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului. Sfânta Lumină s-a pogorât în Biserica Sfântului Mormânt la ora 14:07.

La ora 19:15, avionul în care se afla delegaţia Patriarhiei Române a aterizat pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti, aducând într-o lampă specială Lumina Sfântă de la Ierusalim. Delegaţia a fost întâmpinată de reprezentanţi a 30 de Eparhii din ţară şi ai Protoieriilor din Arhiepiscopia Bucureştilor, clerici şi mireni, cu candele şi lumânări ornamentate în mâini. Când Preasfinţitul Varsanufie a coborât din avion cu Sfânta Lumina, toţi au început să cânte "Cu noi este Dumnezeu".

După o scurtă delclaraţie de presă, Preasfinţia Sa a împărţit Lumina Sfântă celor prezenţi în salonul prezidenţial al aeroportului Henri Coandă, apoi delegaţia a pornit în coloană oficială spre Catedrala patriarhală.

"Hristos, Lumina lumii"

În jurul orei 20:00, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu Preasfinţitul Mihail, Episcopul ortodox român al Australiei şi Noii Zeelande, Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar Patriarhal, au primit în Catedrala patriarhală delegaţia care a adus Sfânta Lumină de la Ierusalim.

La intrarea în Catedrală, "purtătorii de lumină" au fost primiţi de un sobor de preoţi şi diaconi, îmbrăcaţi în veşminte de sărbătoare, cântând în taină "Lumină lină". Preafericitul Părinte Patriarh a rostit o rugăciune de mulţumire către Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra delegaţiei şi a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a arătat importanţa primirii pentru a doua oară a Luminii Sfinte în Patriarhia Română: "Mulţumim Bunului Dumnezeu că ne-a învrednicit ca şi în acest an să primim Sfânta Lumină de la Mormântul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos din Ierusalim. Această Lumină reprezintă o binecuvântare deosebită, un dar sfânt, pentru că este primită în dar ca o minune în fiecare an, în urma rugăciunilor Patriarhului Ierusalimului, clerului şi credincioşilor pelerini, care se află prezenţi în Biserica Sfântului Mormânt. Pentru noi, prezenţa acestei Lumini este o binecuvântare deosebită, mai ales în acest An Omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti. Hristos, Lumina lumii, se arată darnic, în mod deosebit, şi prin această Lumină Sfântă."

Aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim se înscrie în seria manifestărilor din 2010, an proclamat de către Sfântul Sinod ca Anul Omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti.

La miezul nopţii, împărţirea

Sfintei Lumini

Începând cu ora 22:00, mii de credincioşi din capitală şi din alte localităţi din ţară s-au adunat pe Dealul Patriarhiei pentru a primi Sfânta Lumină de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi pentru a participa la Slujba Învierii.

La miezul nopţii, Patriarhul României, îmbrăcat în veşminte albe de sărbătoare, înconjurat de un alai de preoţi şi diaconi, a ieşit din Reşedinţa patriarhală şi a adresat chemarea "Veniţi de luaţi lumină!", după care a împărţit Sfânta Lumină preoţilor slujitori. În câteva momente, bucuria Sfintei Lumini a ajuns la miile de credincioşi, care cântau din tot sufletul "Hristos a înviat!". La finalul Utreniei Învierii, săvârşită în întregime afară, Preafericitul Daniel a rostit în faţa credincioşilor un cuvânt de învăţătură. În prima parte a predicii, Preafericirea Sa a vorbit despre Sfânta Lumină, ca dar pe care Mântuitorul Iisus Hristos îl face Bisericii Sale, an de an: "Dragi credincioşi, mărturisitori ai Învierii lui Hristos, mulţumim mai întâi de toate Bunului Dumnezeu că ne-a învrednicit ca şi anul acesta să primim de la Ierusalim darul sfânt al Sfintei Lumini de la Mormântul Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Anul acesta Sfânta Lumină a venit la ora 14:07 minute. Delegaţia Patriarhiei Române a primit binecuvântare de la Patriarhul Ierusalimului, de la Preafericitul Părinte Patriarh Teofil, şi apoi a participat la Vecernia Mare. În timp ce rugăciunile rostite de Patriarh se înălţau spre Dumnezeu, a venit Sfânta Lumină. Această lumină aţi primit-o şi Frăţiile Voastre, în această noapte luminoasă de Paşti. Sfânta Lumină de la Ierusalim este un dar minunat. Nimeni nu poate explica modul în care această lumină vine la noi pentru că de fiecare dată are ceva specific. Ceea ce ne interesează pe noi nu este modul în care Sfânta Lumină apare, ci de ce Sfânta Lumină vine la noi. Considerăm că Sfânta Lumină este un dar, în fiecare an, al Mântuitorului Iisus Hristos pentru Biserica Ortodoxă, care, desigur, împarte şi celorlalte confesiuni, prezente prin reprezentanţii lor, aceasta Sfântă Lumină. Ea este dovada că Hristos Domnul cel Înviat din morţi este în ceruri, viu, şi răspunde credinţei noastre şi dragostei noastre pentru El cu iubirea Sa manifestată în Lumina Sfântă deoarece El este Lumina lumii, Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul, toată existenţa a fost creată în El, prin El şi pentru El".

Eliberarea prin credinţa în Iisus

În a doua parte a cuvântului de învăţătură, Preafericirea Sa a vorbit despre simbolismul acestei mari sărbători a Învierii Domnului şi a arătat cum s-a făcut trecerea de la Paştele iudaic la cel creştin: "Sărbătoarea aceasta în care noi prăznuim Învierea Mântuitorului Iisus Hristos se numeşte Paşti. Cuvântul "Paşte" vine în limba română prin filieră greco-latină din cuvântul ebraic "Pessah" iar cel ebraic din limba egipteană "Passe" şi înseamnă "trecere". Iudeii prăznuiau la sărbătoarea Paştilor amintirea trecerii lor de la robia Egiptului la Ţara Făgăduinţei, trecerea lor prin Marea Roşie ca eliberare de asuprirea pe care egiptenii le-o impuneau folosindu-i ca robi care lucrau la muncile cele mai grele. În creştinism, noi, însă, nu mai celebrăm trecerea poporului ales prin Marea Roşie, ci trecerea de la moarte la viaţă, eliberarea, nu din robia Egiptului, ci din robia păcatului. Această eliberare din robia păcatului a naturii umane şi trecerea ei de la moarte la viaţă şi de la pământ la cer s-au realizat mai întâi în Iisus Hristos Domnul. Prin credinţa în Iisus ne eliberăm şi noi de robia păcatului şi ne pregătim pentru înviere. Mai întâi învierea sufletului din moartea păcatului şi apoi învierea trupului din moarte şi stricăciune, la învierea cea din obşte. De aceea, sărbătoarea Sfintelor Paşti este şi o anticipare, o arvună a învierii noastre la învierea cea de obşte. Învierea lui Hristos ne priveşte pe toţi, pe fiecare în parte şi pe toţi laolaltă, pentru că El înviind din morţi - ne spune Sfânta Scriptură - S-a făcut arvună a învierii celor adormiţi. Deci Hristos Domnul ne deschide nouă calea învierii trupului din stricăciune."

Imediat după săvârşirea Utreniei, în Catedrala patriarhală a început Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, oficiată de Patriarhul României. Timp de trei ceasuri, credincioşii au participat la slujbă stând în picioare pentru bucuria Învierii, purtând în mâini lumânări şi candele cu Sfânta Lumină. Impresionantă a fost şi mulţimea credincioşilor care au primit Sfânta Împărtăşanie. La Sfânta Liturghie au participat şi reprezentanţi ai vieţii publice, printre care şi domnul Daniel Petru Funeriu, ministrul învăţământului, educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. La ieşirea din biserică, toţi credincioşii au primit o broşură cu Pastorala de Sfintele Paşti, o iconiţă, un ou roşu şi Paştile care au fost binecuvântate şi sfinţite de Preafericitul Părinte Patriarh.

"Taina crucii rămâne ascunsă în Înviere"

În predica la slujba celei de-a doua Învieri, Patriarhul României a subliniat faptul că Învierea nu se poate despărţi de Răstignire: "Vedem că taina crucii nu se desparte de Înviere pentru că Învierea era ascunsă în cruce iar crucea îşi arată slava sa în Înviere. Mântuitorul a arătat că El este acelaşi, Cel Răstignit şi Înviat. Când femeile mironosiţe au mers la mormânt, îngerul le-a întrebat: "căutaţi pe Iisus cel Răstignit? Nu mai este aici, a înviat", deci pe Răstignitul îl căutau şi s-au întâlnit cu Cel Înviat. Cel Răstignit şi Cel Înviat este una şi aceeaşi persoană. Cu alte cuvinte, taina crucii rămâne ascunsă în Înviere, interiorizată în Înviere, după cum Învierea era tainic ascunsă în iubirea lui jertfelnică, smerită şi atotputernică. De aceea Biserica nu separă niciodată crucea de Înviere şi Învierea de cruce. Crucea fără Înviere duce la deznădejde, Învierea fără cruce duce la orgoliu, la aroganţă. Deci puterea învierii lui Hristos rămâne smerită pentru veşnicie. Noi, în noaptea de Paşti, când proclamăm Învierea Domnului, ridicăm crucea, la care am adăugat lumânarea Învierii, nu ascundem crucea, căci prin cruce a venit bucurie la toată lumea - aşa cântăm. De ce? Pentru că taina Învierii era ascunsă în cruce ca iubire jertfelnică ascultătoare până la moarte a lui Iisus ca om faţă de Dumnezeu-Tatăl".

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a arătat că Hristos, pe lângă darul păcii şi al bucuriei, a dat ucenicilor şi puterea de a ierta păcatele: "Pe lângă darul păcii, Hristos mai oferă un dar mare şi sfânt, şi anume puterea de a ierta păcatele. Dar această putere nu este una juridică, ci una duhovnicească, pentru că, suflând asupra lor, a zis "Luaţi Duh Sfânt". Li se dă un fel de hirotonie, un fel de înduhovnicire specială, un dar al lui Dumnezeu. Puterea aceasta sau darul acesta de a ierta păcatele este, după bucurie şi pace, cel mai mare dar pe care Hristos Domnul îl dăruieşte Bisericii Sale. Bucuria şi pacea a dăruit-o şi o dăruieşte tuturor."

Oaspeţi la Reşedinţa patriarhală

Slujba Vecerniei oficiată în prima zi de Paşti are un caracter special atât prin Evanghelia citită în mai multe limbi, cât şi prin rânduiala solemnă a scoaterii Sfintei Evanghelii şi a Sfintei Cruci spre închinare. După ectenia cererilor, părintele arhimandrit Timotei Aioanei, exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi mare eclesiarh al Catedralei patriarhale, a scos Sfânta Evanghelie şi Sfânta Cruce şi le-a aşezat pe iconostasul din dreapta. Preafericitul Părinte Patriarh, împreună cu ceilalţi arhierei şi clerul slujitor, cu capetele descoperite, s-au închinat, fiind urmaţi de toţi credincioşii din biserică. După finalul slujbei, Preafericitul Daniel a fost condus în Reşedinţa patriarhală, unde a primit-o pe doamna Lidia Stăniloae, fiica celui mai mare teolog român, părintele Dumitru Stăniloae. Tot în Reşedinţa patriarhală, în salonul Sfinţii Români, PF Daniel i-a primit pe membrii corului "Nicolae Lungu" al Patriarhiei Române, cărora le-a oferit daruri în semn de recunoştinţă şi preţuire pentru răspunsurile date la Slujba Învierii.

▲ Mântuitorul a înviat pentru toate popoarele

În prima zi de Paşti, la Catedrala patriarhală din Bucureşti, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu Preasfinţitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox al Australiei şi Noii Zeelande, Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, au săvârşit Vecernia Învierii Domnului, numită şi "A doua Înviere". În cadrul acestei sfinte slujbe a fost citită, în 12 limbi, Evanghelia de la Ioan, capitolul XX, versetele 19-25.

Preafericitul Daniel a citit Sfânta Evanghelie în limba română, PS Ciprian Câmpineanul a citit în limba greacă, PS Varlaam Ploieşteanul în limba latină, PS Varsanufie Prahoveanul a citit în limba slavonă, iar ceilalţi slujitori au citit Sfânta Evanghelie în limbile: rusă, engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, ebraică şi arabă.

Preafericirea Sa a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a arătat semnificaţia Sfintei Evanghelii care s-a citit: "Această slujbă cuprinde citirea Evangheliei de la Sfântul Evanghelist Ioan care se referă la întâlnirea Mântuitorului Iisus Hristos cel Înviat din morţi cu ucenicii Săi. Această Evanghelie a fost citită în 12 limbi. Rânduiala de a citi Evanghelia care vorbeşte despre întâlnirea Mântuitorului Hristos cel înviat din morţi cu ucenicii săi are o semnificaţie deosebită, şi anume, Mântuitorul Iisus Hristos nu a înviat din morţi doar pentru poporul evreu, ci pentru toate popoarele. El a venit să mântuiască întreaga umanitate, toate popoarele, şi să dăruiască şansa iertării de păcate tuturor celor care, prin pocăinţă, doresc mântuirea. Evanghelia după Luca ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos a spus că se va propovădui pocăinţa la toate neamurile începând de la Ierusalim. Dar în Evanghelia după Ioan nu se vorbeşte despre pocăinţă în mod direct, ci se vorbeşte despre iertarea păcatelor, însă iertarea păcatelor se dăruieşte numai celor care se pocăiesc pentru păcate. Evanghelia ne arată mai întâi că Mântuitorul Iisus Hristos dăruieşte după Înviere pacea Sa ucenicilor Săi. Iisus a intrat prin uşile încuiate, a stat în mijlocul ucenicilor săi şi a zis: "Pace vouă". Femeilor mironosiţe le-a spus când le-a întâlnit aproape de mormântul Său: "Bucuraţi-vă, nu vă temeţi". Deci cele dintâi cuvinte ale Mântuitorului Iisus Hristos înviat din morţi au fost cele adresate femeilor purtătoare de aromate şi ucenicilor săi. Femeilor le-a spus: "Bucuraţi-vă", iar ucenicilor săi, "Pace vouă". Deci bucuria şi pacea sunt cele două daruri mari ale vieţii cereşti pe care Mântuitorul Iisus Hristos o arată în umanitatea Sa înviată din morţi. Această lucrare deosebită a Lui are semnificaţie pentru viaţa noastră. Numai în comuniune de credinţă şi iubire cu Mântuitorul Iisus Hristos primim adevărata bucurie şi adevărata pace".

Jurnalul TRINITAS TV, 6 aprilie 2010