Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Speranța are glasuri cristaline la Slobozia
O parohie tânără din municipiul Slobozia, judeţul Ialomiţa, impresionează prin prezența copiilor și tinerilor la slujbele bisericii și la tot felul de programe artistice și de binefacere: Parohia Cuza-Vodă, având în centru, ca o inimă pulsând, Biserica „Nașterea Maicii Domnului”. Sfântul locaș de cult, așezat într-o zonă liniștită de case, aproape de Liceul de Arte „Ionel Perlea”, a fost între primele construite imediat după 1990 în orașul din inima Bărăganului.
După căderea comunismului, în Slobozia, era nevoie de biserici ca de apă. Acest oraș a fost văduvit de sfinte locașuri, aici existând doar două biserici pentru câteva zeci de mii de locuitori: Mănăstirea „Sfinții Voievozi” și Capela „Sfântul Evanghelist Matei”. Oamenii locului n-au uitat această sete uriașă îndurată în vremurile de secetă după cuvântul lui Dumnezeu, de aceea, recunoștința lor se traduce prin participarea cu trup și suflet la slujbele bisericilor nou-construite.
Așa s-a petrecut și cu credincioșii Parohiei Cuza-Vodă, după ce, prin osteneala părintelui paroh Dumitru Păduraru, s-a început construirea bisericii în 1994 și s-a definitivat ridicarea ei, sfințindu-se în 2007. Părintele paroh s-a îngrijit să fie mereu armonie în biserică și frumusețe pentru ochii ce privesc împrejurul acesteia, amenajând o grădină plină de flori, arbuști și alei. N-a uitat însă nici de grădinile sufletești, pentru aceasta are grijă împreună cu doamna preoteasă și cu membrii comitetului parohial ca bătrânii nevoiași ai parohiei să primească săptămânal hrană și vizite la domiciliu.
O parohie tânără
Parohia este tânără și prin participarea multor elevi la slujbe, la cântările stranei și la diversele activități. De partea aceasta de grădină se ocupă părintele Dumitru Drăghici. Un mic stup zumzăind de glasuri cristaline se aude săptămânal sau mai des în clădirea special amenajată în curtea bisericii. Copiii și tinerii parohiei, reuniți în grupul catehetic „Speranța”, vin aici ca acasă. I-am găsit la repetiții cu doamna profesoară Ecaterina Stroe. Emoția lor era mare, pentru că lucrau la un program deosebit, în cinstea Maicii Domnului, ce urma să fie prezentat la hramul bisericii. Aici, adulții au constituit Asociația „Din inimă pentru aproapele”, care susține şi activitatea tinerilor. Fiecare ajută cu ce poate: doamna Daniela Furtună are grijă de partea administrativă, din care nu lipsesc ingredientele bunei-dispoziții pentru micii artiști, adică un platou cu gogoși delicioase, dulciuri și sucuri, părintele Drăghici pune la punct împreună cu scriitoarea Florentina Loredana Dalian selecția de versuri pentru montaj, iar părintele Cătălin Stanciu, un prieten al parohiei, trage cu urechea la calitatea interpretării, sfinția sa având experiența conducerii unui cor. Doamnele preotese încurajează elanul tineresc.
Părintele Dumitru Drăghici povestește despre istoria întâlnirilor cu elevii: „Grupul de cateheză «Speranța» a luat naștere acum patru ani, ca urmare a dezvoltării activităților parohiei. Împreună cu doamna Ecaterina Stroe, profesor de română și franceză la Liceul de Arte din localitate, am adunat copiii care frecventau slujbele bisericii noastre, nucleul fiind chiar copiii de la clasa dumneaei. Ne bucură că, între timp, au crescut cu vârsta și cu înțelepciunea, s-au împrietenit între ei, au devenit ca o familie, sunt foarte uniți, se ajută unul pe altul. Sunt în jur de 30 de copii mai mici și mai mari în grup”.
Majoritatea copiilor din grup vin la slujbe, iar cei mari cântă și la strană. „Suntem prezenți în viața culturală a cetății. De pildă, tinerii noștri au fost invitați de Consiliul Județean Ialomița la Ziua Imnului, unde au intonat Imnul de stat al României”, mai spune părintele Drăghici.
Pe urmele istoriei
Urmărisem pe internet un filmuleț interesant despre o excursie a grupului, iar părintele mi-a explicat despre ce a fost vorba: „Anul trecut, am gândit cu părintele paroh și cu doamna Stroe un eveniment care să marcheze Centenarul României Mari, prin care copiii și tinerii de la parohia noastră să învețe lucruri din istoria țării. Programul l-am intitulat «Pe urmele lui Mihai Viteazul», și am pornit efectiv pe urmele lui prin toată țara. Am plecat de la Orașul de Floci (unde s-a născut domnitorul), am mers în Șcheii Brașovului, la Alba Iulia, la Câmpia Turzii, la Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște. Au fost patru zile frumoase, iar copiii au fost încântați, mai ales că peste tot au impresionat cu programul lor de cântece patriotice. Doamna Florentina Dalian și părintele Nicușor Dascălu, care ni s-au alăturat, au realizat un film frumos al programului nostru educativ”.
Interesant este că hramul din această toamnă are o semnificație aparte prin felul în care s-au pregătit copiii. După cum a precizat părintele Drăghici, este vorba de un program dedicat satului românesc, „cu melodii folclorice despre satul natal și interpretarea unor poezii despre sat din creația poeților ialomițeni contemporani Florentina Loredana Dalian, Ilie Comănița și Gheorghe Dobre”.
„Mă identific prin ceea ce fac aici”
Pentru doamna profesoară Ecaterina Stroe pregătirea tinerilor din Grupul „Speranța” se confundă cu însăși viața domniei sale din ultimii ani. Este cadru didactic de 49 de ani și mărturisește că activitatea aceasta este o mare împlinire: „A veni aici face parte din viața mea, mă identific cu ceea ce fac aici. La început, am oferit meditații gratuite copiilor din oraș care nu aveau posibilități, apoi am extins colaborarea mea la această parohie de care și aparțin. Parcursul meu se identifică oarecum cu al părintelui Drăghici. A lucra cu elevii este ca o poveste fără sfârșit. Aici este diferit, sunt copii de la clasa pregătitoare până la liceu. Nu mă obligă nimeni să fac ceva, este satisfacția mea, mulțumirea de a face ceva care nu este pentru bani”.
O familie în jurul unei biserici
Prietenă apropiată a tinerilor din grupul de cateheză „Speranța” și participând de multe ori alături de ei la activitățile parohiei, Florentina Dalian a precizat că, pe lângă activitățile educative, culturale și artistice, acestor tineri le place să-și manifeste ajutorul față de semeni, în special față de copii: „De-a lungul timpului, ei au susținut spectacole caritabile spre bucuria copiilor bolnavi sau defavorizați. Anul trecut, de Sfântul Nicolae, cu sprijinul Asociației «Din inimă pentru aproapele», au oferit daruri copiilor internați în secția de pediatrie a Spitalului Județean Ialomița”.
Părintele Dumitru Drăghici, părintele paroh Dumitru Păduraru și părintele coslujitor Daniel Florin Enașcu au grijă ca tinerii din grupul catehetic să se simtă aici ca acasă. Ca o răsplată pentru fidelitatea lor la activități, în fiecare vacanță de vară sunt duși câteva zile la mare și în alte excursii.
Cel mai îmbucurător lucru, mai spunea părintele Dumitru Drăghici, este faptul că în jurul Bisericii „Nașterea Maicii Domnului” din Slobozia s-a creat o adevărată familie formată din adulții care vin la slujbe și din copiii și adolescenții care, prin prezența, faptele și glasurile lor cristaline, aduc cu adevărat speranța.