Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
Strada cu copii şi ouă încondeiate
Strada „Lăpuşneanu“ din Iaşi a devenit, la sfârşitul săptămânii trecute, o şcoală în care meşterii populari le-au dezvăluit copiilor secretele unei arte străvechi, cea a încondeierii ouălor. Specifică îndeosebi zonei din nordul Moldovei, arta încondeierii a reunit meşteri din judeţul Suceava, la care s-au adăugat meşteri populari din Neamţ şi Iaşi. Zeci de copii de la şcoli şi grădiniţe şi-au adus de acasă o parte din „materialul didactic“, reprezentând un ou, iar meşterii au completat „opera de artă“ prin indicaţii şi sfaturi. „Unii dintre copii nu voiau să mai plece, ne tot întrebau, ba ce înseamnă desenul ăsta, ba de ce se foloseşte culoarea asta, voiau să afle tot“, a spus unul dintre meşterii care au condus reprezentaţiile artistice.
An de an, înaintea sărbătorilor de Paşti, Muzeul Etnografic al Moldovei reuneşte la Iaşi o parte dintre cei mai reprezentativi meşteri populari ai ouălor încondeiate. Manifestarea organizată de către Muzeul Etnografic, la care „Ziarul Lumina“ a fost partener media, nu este doar una în care sunt expuse bijuteriile specifice artei tradiţionale, ci şi un atelier în care copiii învaţă de la cei mai buni profesori care sunt secretele încondeierii ouălor. Astfel, ei află cum se goleşte de conţinut oul, cum se „scrie“ acesta cu ceară caldă folosind chişiţa şi apoi cum se „scaldă“ oul în băi succesive de culoare. Copiii mai află şi cum se pot prepara unele vopsele naturale sau ce semnificaţie au unele modele desenate de ei. Adânciţi în „scrisul“ pe ouă, unii copii au rămas şi câteva ore alături de meşteri pentru a-şi desăvârşi opera.
Unul dintre copiii care nu a mai vrut să plece de la standul unde se făceau demonstraţii de încondeiere a ouălor a fost Carmil, în vârstă de 10 ani. „Îmi place foarte mult să lucrez, este ca un fel de fantezie, aşa, un fel de plăcere. Domnii de aici mă întrebau din zece în zece minute dacă m-am plictisit, dar eu deloc nu m-am plictisit. Am acest instrument cu care iau mărgelele şi le lipesc pe oul care este învelit în ceară. Dacă ceara este mai fierbinte, pun mărgeluţa şi ea s-a şi lipit. Dar dacă ceara este mai rece, trebuie să împingi mărgeluţa mai tare, că altfel ea se dezlipeş-te, nu stă“, a spus Carmil. Băieţelul a spus că nu a mai văzut această tehnică, a ouălor învelite în ceară decorate cu mărgele, „aşa nu am mai văzut, este prima dată, dar ouă încondeiate, pictate, am acasă. Am bunici la ţară, dar nu am văzut astfel de ouă decorate. Chiar mai înainte am venit de la un alt stand, unde am încondeiat unul“.
Unul dintre meşterii cei mai iubiţi de către copii pentru răbdarea şi modul în care le explică, an de an, tehnica încondeierii ouălor este Vasile Isopescu din Vicovu de Sus, judeţul Suceava. „Ceea ce îi atrage cel mai mult pe copii este modul de lucru, cred, şi mai puţin desenele, semnificaţia lor, prea puţin înţeleg ei semnificaţia fiecărui desen. Copiii care au venit la noi la demonstraţii au arătat că au abilităţi, învaţă foarte repede şi continuă să lucreze şi acasă, astfel că îşi mai îmbunătăţesc tehnica. Avem chiar un ansamblu de copii pe care îi pregătim, am selectat în jur de 40 de copii din 400“, a spus Vasile Isopescu.
„Copiii au venit cu foarte mare interes, erau pregătiţi, au adus de acasă ouăle, fiecare dorea să pună mâna să înveţe, să vadă cum e, unii mă întrebau «ce desenaţi acolo, ce model este, este tradiţional sau nu?». Le-am spus că sigur, este tradiţional, s-au arătat interesaţi să facă lucruri autentice. Chiar dacă unii nu au înţeles foarte bine ce înseamnă chişiţa, cum se lucrează cu ea, au lucrat, nu s-au lăsat până nu au terminat tot desenul“ a spus Ana Zăbavă din Iaşi, pe la standul căreia au trecut şi au învăţat cum se încondeiază ouăle zeci şi zeci de copii.
„Am învăţat să încondeiez ouă de la 14 ani“
Călin Juravle, de 18 ani, din Brodina este unul dintre participanţii la târg care s-a prezentat cu ouă încondeiate în tehnică clasică (n.r. - scrise în ceară şi cufundate în băi succesive de culoare), precum şi cu ouă lucrate cu ceară în relief: „Sunt fiul doamnei Juravle Doina (n.r. - renumită artizană din Brodina, judeţul Suceava) şi am învăţat să încondeiez ouă de la 14 ani“. Călin a spus că început să încondeieze ouă pentru că „în primul rând îmi place foarte mult arta şi, stând pe lângă mama, tot am ajutat-o, apoi a devenit şi o plăcere. Este o tradiţie de familie, suntem trei fraţi şi toţi am prins acest meşteşug“. Călin recunoaşte că ei, băieţii, sunt „pionieri“ în cadrul familiei, pentru că, până la ei, meşteşugul era practicat de mama şi bunica. Despre arta mamei sale Călin vorbeşte cu mult respect: „Despre fiecare meşteşugar se spune că are amprenta sa, ceea ce îl deosebeşte de alţii. Mama se deosebeşte prin ornamentele de ceară pe care nu toţi reu-şesc să le facă şi prin culorile deschise, vii, precum şi prin stilul personal mai religios, pentru că mama este credincioasă“.
Brodina este una dintre cele mai cunoscute localităţi în ceea ce priveşte arta populară, astfel turiştii merg acolo cu scopul de a achiziţiona ouă încondeiate. „Sunt în jur de 20 de familii care se ocupă de încondeierea ouălor în Brodina. Sunt foarte mulţi care vin să cumpere de la noi din sat, din acest motiv nu a putut nici mama să vină, pentru că are mult de lucru. Unii vin direct la noi pentru că o cunosc pe mama, ea are premii naţionale şi internaţionale“.
„Ouăle încondeiate au ajuns peste tot în lume, şi în America“
Unul dintre continuatorii tradiţiilor populare, prezent la manifestarea de prezentare a ouălor încondeiate, a fost şi Anei George, de 8 ani, din comuna Paltinu, judeţul Suceava. „Am venit aici să prezint costumul din zona noastră şi obiceiurile“ a spus George, care este meşter popular şi lucrează cot la cot cu cei mai mari din familie, demonstrând că ştie foarte bine paşii de urmat din migălosul procedeu de încondeiere. „Pe mine m-a învăţat bunica! Lucrez împreună cu bunica, cu mama şi cu mătuşa. Mie îmi place să făc ouă încondeiate pentru că este un lucru vechi şi trebuie păstrat în continuare“.
Alături de George a venit şi sora sa, Andreea, de 20 de ani, care a spus că dorinţa sa cea mai mare este ca tradiţia să fie păstrată: „Port o ie care este de la 1940, iar costumul pe care îl poartă George cred că este de 100 de ani, este foarte vechi. Noi încercăm să păstrăm tradiţia şi obiceiurile noastre, deşi meşteşugul ouălor încondeiate a devenit acum mai mult o afacere, acum au ajuns ouă încon-deiate peste tot în lume, şi în America“. Tânăra a spus că lumea este foarte interesată de acestea, că au devenit cunoscute şi apreciate oriunde.
Printre meşterii prezenţi la manifestarea dedicată încondeierii ouălor au fost Vasilena Darie şi Marioara Iasinovschi din Paltinu, Vatra Moldoviţei, Suceava, Isopescu Vasile din Vicovu de Sus, Suceava, Călin Juravle din Brodina, Suceava, Elisabeta Hasna din Falcău - Suceava, Ana Tansanu şi Ana Maria Zăbavă din Iaşi. Cecilia Hăisan şi Draga Popii din Târpeşti judeţul Neamţ au adus la manifestarea de pe Strada „Lăpuşneanu“ atât ouă încondeiate, precum şi icoană naivă pe sticlă. De asemenea, au mai fost prezenţi meşterii Tatiana Harja şi Silvia Cozmâncă din Iaşi, Alexandru Toderaşcu din Heci - Lespezi, judeţul Iaşi, care au făcut accesoriile pentru ouăle de Paşti, precum coşule-ţe de nuiele sau împletituri din cânepă, conform celor precizate de Ovidiu Focşa.
O secţie a Muzeului Etnografic se va numi „Şcoala satului“
Unul dintre organizatorii manifestării, muzeograful Ovidiu Focşa (foto), a spus că „anul acesta manifestarea a ajuns la a IX-a ediţie şi pentru al doilea an are loc în stradă“ (n.r. - Palatul Culturii din Iaşi, locul în care îşi are sediul Muzeul Etnografic al Moldovei, se află într-un amplu proces de renovare şi restaurare). „Am reuşit şi de această dată să fim prezenţi printre oameni, mai ales printre cei mici pentru care am făcut ateliere de demonstraţii practice. Alături de ouăle încondeiate, anul acesta am adus şi icoană naivă pe sticlă, astfel încât copiii să poată vedea cât mai multe tehnici. Deşi este vacanţă, au venit mulţi copii, au stat răbdători la rând, aşteptând ca meşterul popular să le arate cum se scrie oul, să le explice câteva elemente referitoare la tehnică, simbolistică, materialele folosite“.
Manifestarea este o continuare a unor activităţi desfăşurate de către Muzeul Etnografic cu grădiniţe, şcoli şi licee. O secţie a Muzeului Etnografic, de pedagogie muzeală, se va numi „Şcoala satului“, astfel că „într-una dintre săli se va amenaja chiar o şcoală tradiţională, cu bănci, catedră, unde vor fi materiale filmate, fotografii-document, obiecte care pot fi cercetate, în timp ce copiii vor putea participa la ateliere într-un spaţiu consacrat, în muzeu“, a spus Ovidiu Focşa.