Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Strâmba Jiu, satul cu două biserici din lemn
Între locurile cu tradiţie în latura misionar-pastorală a Bisericii oltene se numără şi Parohia Strâmba-Jiu, din Protopopiatul Târgu Jiu Sud, judeţul Gorj. Împodobită cu o tradiţie ortodoxă seculară, strâns legată de existenţa istorică a satului Strâmba Jiu, parohia îşi leagă existenţa de vechea mănăstire din vecinătatea urbei, închinată Preasfintei Treimi. Ea a constituit primul focar de viaţă religioasă pentru credincioşii gorjeni din aceste locuri.
După înfiinţarea mănăstirii, istoricii confirmă temeluirea unui locaş de închinare în satul Strâmba, închinat Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Biserica parohială, atestată din anul 1870, se pare că a fost cumpărată de credincioşii din sat împreună cu primarul Bălă Lădaru de la meşterii tâmplari din satul Piscuri. Din anul 1871 şi până la 1900, în curtea ei a funcţionat un cimitir.
Biserica „Sfinţii Arhangheli“ s-a păstrat până astăzi, fiind aşezată lângă biserica cea nouă a parohiei, pe un vârf de deal, cu vedere panoramică până la oraşul Turceni. Este construită din lemn, pe o temelie din cărămidă având o lungime de aproximativ 10 m, lăţime 4-5 m şi înălţime de 6-7 m. Este construită în formă de corabie, într-un plan simplu, fără turlă, cu încăperile dispuse în lungime. La intrare dispune de pridvor deschis, susţinut de stâlpi din lemn, continuând cu pronaos, naos şi altar. Puţina pictură care există a fost executată în anul 1871, de David Clopotaru, un evreu din Transilvania, convertit la credinţa ortodoxă. Biserica a fost acoperită cu carton până în anul 1963, când preotul călugăr Gherasim Caravan, stareţ al Mănăstirii Lainici, ajutat de Consiliul parohial, a acoperit-o cu tablă galvanizată, aşa cum se păstrează şi astăzi.
La începutul Primului Război Mondial, biserica a fost închisă. Parohia a fost de asemenea arondată Parohiei Văleni (azi Gârbov), judeţul Gorj. Din 1937, orânduirea bisericească a revenit la normal. În anul 1952, luna februarie, în urma unui incendiu, Bisericuţa Sfinţilor Arhangheli a luat foc. O treime din sfântul locaş a fost mistuită de flăcări. Prin bunăvoinţa credincioşilor şi osteneala preoţilor slujitori, procesul de reconstituire s-a finalizat cu succes. În anul 1943, în timpul preotului Marin Matacă, s-a turnat o nouă temelie în vederea construirii unei noi biserici mari din cărămidă. Vremurile tulburi din acea perioadă, generate de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, au făcut ca lucrările să se sisteze la acest nivel.
Un nou locaş de închinare
Din anul 1998, dorinţa credincioşilor din Strâmba Jiu de a avea un locaş de închinare mai spaţios a început să prindă viaţă. Piatra de temelie pentru ridicarea noului locaş de închinare, aşezat în grija Sfântului Ioan Botezătorul şi Preacuvioasei Maici Parascheva, a fost pusă în ziua de 5 august a acestui an, de vrednicul de pomenire Mitropolit Nestor Vornicescu al Olteniei. Lucrările de construcţie şi grija pastorală pentru viaţa credincioşilor au fost încredinţate tânărului preot Antonie Făinişi. Energic şi determinat în dorinţa de a desăvârşi lucrarea înaintaşilor, cucernicul slujitor a adunat din donaţii tot necesarul ridicării noului locaş de închinare. Întreaga lucrare a fost gata într-un an de zile, biserica fiind construită din lemn de stejar şi brad, pe un dreptunghiular, în stil maramureşean. Turnul de clopotniţă este de-a dreptul impresionant, însumând 33 de metri înălţime.
Biserica cu hramurile „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul“ şi „Sfânta Cuvioasă Parascheva“ a fost sfinţită în ziua de 12 noiembrie 2000.
Binefăcătorii noştri au înţeles „nevoia de a dărui pentru a dobândi“
„Construită de meşteri maramureşeni, care-şi transmit din tată în fiu meşteşugul artei lor, cu procedee tehnice păstrate dintr-o adâncă vechime, biserica Parohiei Strâmba Jiu reprezintă un monument al artei noastre pur populare şi totodată un document viu al celei mai vechi arte constructive la români. Pentru noi, toate acestea au fost posibile cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu credinţa, nădejdea şi dragostea domnului Ioan Grecu, fiu al satului, care a înţeles că în şi prin biserică afli definiţia omului. De asemenea, o contribuţie importantă au avut-o şi credincioşii satului, care au înţeles de asemenea nevoia de a dărui pentru a dobândi. La toate darurile primite, adăugăm şi contribuţia Primăriei Turceni, care de fiecare dată ne-a fost alături. Din toate încercările prin care am trecut, am înţeles că ridicarea unei biserici reprezintă un pas al nostru către Dumnezeu. De aceea, oricine vine astăzi în parohia noastră rămâne impresionat de frumuseţea sfântului locaş, care ne reprezintă pe toţi“, a spus preotul paroh Antonie Făinişi.
Biserica a fost sfinţită la 12 noiembrie 2000, de către noul Mitropolit al Olteniei, IPS Teofan, actualul Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în timpul şi cu osteneala preotului paroh Antonie Făinişi.
