Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Tabără cu „îngeri păzitori“ la Durău
Tabăra "Floare de colţ - Durău" este un loc unde spiritualitatea, arta şi educaţia se împletesc, într-un mod original şi fericit, cu distracţia şi voia bună. Ideea acestei tabere a prins viaţă în ianuarie 2010, la iniţiativa Sectorului Învăţământ şi Activităţi cu Tineretul, din cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor. De atunci, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Mitropolit Teofan, o mână de oameni inimoşi au reuşit să pună în valoare acest proiect de care s-au bucurat, până acum, peste o mie de copii.
Cu ce se deosebeşte tabăra de la Durău de una obişnuită? Organizatorii spun că este un loc unde copiii învaţă să se descopere pe ei înşişi, să-şi descopere talente, poate nebănuite, să se cunoască şi să se bucure unul de celălalt. "Copiii petrec aici o săptămână într-un cadru natural deosebit, departe de praful şi poluarea oraşului, o săptămână în care nu doar socializează, se odihnesc şi se distrează, ci, mai ales, învaţă lucruri utile din domenii foarte variate şi deprind valori şi experienţe de viaţă care le vor fi de ajutor", spune Doru Mihai Barna, coordonatorul taberelor de vară pentru copii şi tineret organizate la Durău. Programul taberelor, care a început pe 18 iunie şi se va încheia pe 9 septembrie, este structurat pe 12 serii, a câte o săptămână fiecare. În fiecare serie, aproximativ 80-90 de copii, majoritatea cu vârste cuprinse între 9 şi 14 ani, sunt implicaţi în ateliere tematice, jocuri interactive şi întreceri sportive, drumeţii şi excursii la obiectivele turistice din împrejurimi. O zi în tabără Programul taberei de la Durău este gândit în aşa fel încât copiii să fie implicaţi în cât mai multe activităţi, iar timpul petrecut aici să fie folosit într-un mod cât mai util. O zi de tabără începe cu rugăciunea de dimineaţă, urmată de micul dejun, de activităţile desfăşurate în cadrul atelierelor tematice, după care copiii servesc masa de prânz, se odihnesc, merg apoi în drumeţii sau sunt implicaţi în jocuri interactive şi întreceri sportive. Ziua se încheie cu servirea cinei, rugăciunea de seară şi un program ce poate cuprinde vizionări de filme, seară de dans, de karaoke, focuri de tabără sau evenimente speciale, precum "Seara talentelor", în care copiii sunt încurajaţi să se exprime şi să-şi dezvăluie latura artistică. Trebuie precizat faptul că din echipa implicată în toate aceste activităţi fac parte doar persoane instruite, care au o pregătire specială în lucrul cu copiii. "Din echipă fac parte coordonatorii taberelor, cei care organizează şi supervizează toate seriile care ajung la Durău. Urmează apoi directorii de tabără, care sunt responsabili de fiecare serie în parte, echipa de animatori şi coordonatorii de ateliere. Este important de menţionat faptul că toţi membrii acestei echipe îşi petrec întreaga zi alături de copii, fiind implicaţi, pe lângă atelierele sau activităţile pe care le coordonează fiecare în parte, în toate celelalte activităţi dedicate copiilor, fie că vorbim de excursii, drumeţii, jocuri interactive sau seri tematice", spune Doru Mihai Barna. Atelierele Una dintre cele mai importante activităţi dedicate copiilor care vin în tabăra "Floare de colţ - Durău" sunt atelierele tematice, în care, pe lângă faptul că deprind noţiuni de bază din diferite domenii, le este stimulată imaginaţia, creativitatea, sunt ajutaţi se se exprime liber, să comunice unii cu alţii, să lucreze în echipă şi să dobândească cunoştinţe utile. Primul atelier pe care l-am vizitat în ziua petrecută în tabăra de la Durău a fost cel de orientare turistică şi supravieţuire în natură, coordonat de Elena Ungureanu, vicepreşedinte al Asociaţiei Cercetaşilor din România, şi Ioana Budacă, membru, de 10 ani, al aceleiaşi asociaţii. "Copiii învaţă aici noţiuni de bază cu privire la orientarea turistică: folosirea busolei, stabilirea punctelor cardinale, semnificaţia marcajelor turistice sau măsurarea distanţei între două puncte de pe un traseu. Toate aceste cunoştinţe le exersăm apoi în drumeţiile pe care le facem pe anumite trasee montane şi-i învăţăm, totodată, să respecte natura şi să o protejeze. De asemenea, copiii sunt provocaţi şi ajutaţi să găsească soluţii la diferite situaţii de risc, în care s-ar putea afla chiar ei la un moment dat. În cadrul cursurilor de supravieţuire în natură, sunt învăţaţi cum să monteze şi să strângă un cort, cum se fac diferite tipuri de noduri, cum se face o vatră de foc, cum se pot feri de anumite pericole din natură sau cum se pot folosi de diferite elemente ale naturii pentru a ieşi dintr-o situaţie de risc", explică Ioana Butacă. Un al doilea atelier foarte îndrăgit de cei mici este cel de tir cu arcul, care le solicită îndemânarea, concentrarea şi exersarea tehnicilor specifice acestui sport. "Copiii vin aici foarte entuziasmaţi, influenţaţi probabil de cărţile şi filmele de aventuri pe care le citesc şi urmăresc, dar realizează repede că nu este nici pe departe atât de uşor cum pare la început. Este un sport foarte bun pentru dobândirea autocontrolului, stăpânirii de sine, şi copiii învaţă aici să aibă răbdare şi să respecte tehnicile pe care le predăm, pentru că doar aşa ajung la rezultatele dorite", spune Daniel Chirilă, instructor specializat în cadrul atelierului de tir cu arcul, alături de Andrei Sava. Mâini dibace, răbdare şi mult suflet De la tirul cu arcul, care le pune răbdarea şi îndemânarea la încercare, copiii intră într-o lume şi mai "meticuloasă", în cadrul atelierului de quilling (arta răsucirii hârtiei), unde sunt învăţaţi să realizeze obiecte artistice deosebite cu mijloace modeste: hârtie, lipici, scame. "Le dezvoltă imaginaţia, îndemânarea, răbdarea, dragostea pentru frumos şi îi învaţă, totodată, să fie foarte, foarte meticuloşi. Iar multe dintre lucrările pe care le realizează sunt absolut deosebite şi toţi încearcă să facă ceva cât mai frumos, cu care să se mândrească când ajung acasă", spune coordonatoarea acestui atelier, Elena Şoptică. Tot dragostea pentru frumos, răbdarea şi meticulozitatea le sunt dezvoltate copiilor în cadrul atelierului de pictură icoane, un loc în care i-am regăsit pe cei mici, într-o atmosferă de evlavie, extrem de concentraţi şi serioşi. "Ei au simţit imediat faptul că pictarea unei icoane presupune mai mult decât talent. Trebuie să intri într-o stare de linişte sufletească, care să te ajute să dai suflet şi lumină icoanei pe care o pictezi şi este absolut încântător să vezi câtă dragoste şi pioşenie pun în ceea ce fac. La finalul acestui atelier, vom realiza şi o expoziţie cu icoanele pe care le-au pictat, după care, din experienţa avută cu celelalte serii, toţi vor vrea să le ia acasă şi să le arate părinţilor şi bunicilor", spune Crina Chiriac, unul dintre coordonatorii acestui atelier. Jocul, punte spre sufletul copiilor De la atelierele de orientare turistică, tir cu arcul, pictură de icoane sau mici opere de artă realizate din bucăţi de hârtie, copiii sunt invitaţi apoi la atelierul de teatru, unde răbdarea şi meticulozitatea sunt lăsate la o parte şi sunt încurajaţi să se exprime liber, să improvizeze, să se distreze şi să se completeze unul pe celălalt. "La început, unii sunt mai emotivi şi intimidaţi de scenă, dar reuşim să îi atragem, uşor-uşor, pentru că noi nu facem lucrurile "ca la şcoală". Îi provocăm să se joace, să se distreze, să improvizeze pe teme care le fac plăcere. Punem în scenă poveşti, situaţii de viaţă sau chiar emisiuni de divertisment pe care ei le urmăresc. Îi pun să-şi aleagă singuri temele, îi încurajez să fie creativi, şi barierele se sparg atunci când primesc primele aplauze", spune Gina Roşcăneanu, coordonatorul atelierului de teatru. Cel de-al şaselea atelier destinat copiilor din tabăra "Floare de colţ" are la bază tot jocul, ca punte spre sufletul lor. Intitulat "Hai să ne deschidem inima" şi coordonat de maica Mina şi de maica Mirela, acest atelier îşi propune să-i facă pe copii să vorbească despre lucrurile care îi preocupă, îi încurajează să fie buni unii cu alţii şi să găsească soluţii corecte la problemele pe care ei le resimt. "Jocul este o modalitate de a-i ajuta pe copii să-şi exprime personalitatea şi de a ajunge la sufletul lor. Spre exemplu, jucăm un joc ce presupune ca fiecare copil să primească aprecieri de la ceilalţi, pentru orice lucru sau aspect bun pe care ceilalţi consideră că el îl are sau că l-a făcut. Acest aparent joc îi încurajează să-şi vadă unul altuia părţile bune, le creşte stima de sine şi satisface, într-o anumită măsură, nevoia uriaşă de afecţiune pe care copiii o resimt. Este un joc care le deschide inima şi ne permite să dezvoltăm apoi toate aceste aspecte, să vedem problemele pe care ei le resimt şi să îi încurajăm să reacţioneze pozitiv la diferite situaţii cu care se confruntă şi pe care ei le percep, de multe ori, diferit faţă de un adult. Scopul atelierului nostru este să-i învăţăm pe copii să aibă o viaţă mai liniştită cu ei înşişi, cât şi cu ceilalţi", explică maica Mirela. "Prin joc, reuşim să transmitem copiilor esenţa iubirii creştine" Un alt joc care deschide sufletul copiilor şi le stimulează dorinţa de a oferi şi de a fi mai buni este aşa-numitul "Înger păzitor". La sosirea în tabăra de la Durău, fiecare participant trage un bileţel cu numele altui copil şi, într-un deplin secret, va trebui, aşa cum o arată şi denumirea jocului, să fie îngerul lui păzitor pe toată perioada şederii în tabără. "Fiecare are un înger păzitor şi fiecare este, la rândul lui, un înger păzitor pentru altcineva. Este absolut extraordinar să-i vezi cum îşi strecoară unul altuia mici atenţii, mici cadouri sau gânduri bune, scrise pe foiţe de hârtie, în camere, cum au o grijă specială unii de alţii, încercând, în acelaşi timp, să nu se deconspire şi cum vin la noi şi ne întreabă ce ar mai putea face pentru "protejaţii" lor. Este un joc minunat, pe care inclusiv noi, coordonatorii taberei, îl jucăm între noi, iar la final, fiecare ne aflăm îngerul păzitor. După cum vedeţi, cuvântul "joc" este foarte prezent în această tabără, pentru că, prin joc, noi reuşim să transmitem copiilor esenţa iubirii creştine. Această tabără nu este un simplu loc în care copiii vin, se distrează, fac drumeţii, merg în excursii, se odihnesc şi uită de şcoală, ci un loc din care - noi încercăm şi sperăm să şi reuşim - ei să plece mai împăcaţi şi mai buni", spune directorul celei de-a treia serii a taberei "Floare de colţ - Durău", părintele Olivian Sandu din Vorona, judeţul Botoşani. "Mi-am făcut mulţi prieteni şi am revenit" Magda Dincu, unul dintre cei 90 de copii prezenţi în cea de-a treia serie a taberei de la Durău, are 14 ani, este elevă la Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" din Botoşani şi este pentru a doua oară în tabăra organizată de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. "Prima dată am fost în vara anului trecut şi mi-a plăcut foarte mult atmosfera din tabără, animatorii, modul în care au lucrat cu noi şi activităţile foarte variate pe care le avem. Mi-am făcut mulţi prieteni, din Botoşani, din Iaşi, din Braşov, cu care am păstrat legătura şi, cu o parte din ei, m-am reîntâlnit vara aceasta. Este un loc deosebit şi oameni deosebiţi, care te fac să revii", spune Magda. "Îmi place faptul că este o tabără foarte bogată în activităţi, în care copiii sunt tot timpul prinşi în fel de fel de concursuri, de ateliere, de seri tematice şi drumeţii, care le dezvoltă atât abilităţi practice sau artistice, cât şi partea spirituală. E un loc din care toţi rămânem cu ceva bun", este de părere şi Daniela Lupiş, însoţitor al unui grup de elevi de la Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" din Iaşi. Oferta, preţuri şi înscrieri Elevii care vin în tabăra "Floare de colţ - Durău" sunt cazaţi pe o durată de 7 zile (6 nopţi) la hotelul "Pelerinul" al Arhiepiscopiei Iaşilor, beneficiază de trei mese zilnic, excursie de o zi pe un circuit turistic, ateliere tematice coordonate de personal specializat, materiale necesare desfăşurării activităţilor, premii şi asistenţă medicală. "Sosirea în tabără se face sâmbătă după-amiază şi se pleacă vineri după-amiază. Excursia de o zi este organizată undeva la mijlocul acestui interval, în funcţie şi de condiţiile meteorologice, iar copiii sunt plimbaţi cu vaporaşul pe lacul Bicaz, merg în vizită la Mănăstirea Pângăraţi şi la Mănăstirea Bistriţa, unde iau şi masa, se plimbă apoi cu telegondola din Piatra Neamţ şi vizitează Parcul zoologic "Cozla". Seriile sunt deschise în continuoare înscrierilor, printre acestea existând şi una dedicată elevilor de liceu, programată pentru intervalul 23-29 iulie, în cadrul căreia se vor organiza ateliere de tir cu arcul, orientare turistică, muzică, teatru şi comunicare", a explicat coordonatorul taberelor de vară pentru copii şi tineret organizate la Durău, Doru Mihai Bârna. Preţul unui sejur în tabăra "Floare de colţ" este de 550 de lei de persoană, include excursia de o zi şi toate celelalte activităţi organizate în tabără, iar înscrierile se pot face inclusiv online, pe site-ul www.tabere.mmb.ro, sau telefonic, la Biroul de tabere Iaşi - 0232.235.692, mobil: 0720.500.542.