Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
Tabăra micilor creştini de la Durău
La poalele Munţilor Ceahlău, într-un peisaj splendid, peste 1.800 de copii din Muntenia şi din Moldova îşi vor petrece câteva zile ale vacanţei de vară în cadrul unei tabere unice în ţară. Organizată după toate regulile în vigoare privind cazarea, masa şi supravegherea, aceasta e particularizată prin modul în care sunt gândite şi realizate activităţile. Aici, copiii nu-şi pierd timpul la televizor sau la calculator, ci pictează icoane, realizează cruciuliţe, scriu poezii şi eseuri, fac studiu biblic, jocuri religioase şi plimbări în natură. Tabăra este organizată de Patriarhia Română şi este destinată copiilor cu risc de abandon şcolar, beneficiari ai Programului "Alege şcoala".
Centrul Cultural Pastoral "Sfântul Daniil Sihastrul" de la Durău găzduieşte, pe toată durata acestei veri, prima tabără creştină de creaţie a Patriarhiei Române, destinată copiilor cu risc de abandon şcolar, o tabără unică prin modul în care a fost gândită şi organizată. Câte 150 de copii aparţinând parohiilor din două mitropolii ale ţării, Mitropolia Munteniei şi Dobrogei şi Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, ajung aici în fiecare săptămână, se bucură de aerul tare de la înălţime, de linişte, de frumuseţea locurilor, dar în mod special de programul taberei. "În general, copiii vin cu acea timorare de după şcoală. Aici se cunosc între ei, se deschid faţă de noi şi înţeleg care e scopul nostru. În tabără se află sub cupola Bisericii, ceea ce le impune o anumită disciplină şi le aduce aminte că în acest loc Dumnezeu e mai aproape de ei. Noi îi ajutăm să îmbine, munca, talentul pe care îl au, cu rugăciunea şi cu programul religios", precizează prof. Marian Orzetic, teolog artist plastic, coordonatorul atelierului de pictură. În cadrul Taberei "Licăr de lumină", copiii pictează icoane pe sticlă, realizează cruciuliţe, brăţări, compun poezii şi scriu eseuri pe teme religioase, participă la jocuri de orientare pe traseu, cu tematică biblică, au ore de studiu biblic, program sportiv şi alte activităţi care îi apropie mai mult de viaţa Bisericii. Deşi participanţii la tabără au vârste cuprinse între 7 şi 15 ani, paradoxal, nici unul dintre copii nu duce dorul televizorului sau calculatorului. Dovadă că o astfel de tabără reprezintă alternativa de succes a celor tradiţionale. "Am vrut să creăm un nou concept de tabără şi să realizăm, de fapt, o tabără de creaţie creştină, prin intermediul căreia să descoperim talentele acestor copii, pentru a-i provoca şi încuraja să aleagă în continuare şcoala", explică Nicoleta Melniciuc, expert tabără. Am nimerit în tabăra de la Durău în perioada celei de-a doua serii participante. Am constatat, cu surprindere, că energia de nestăvilit a copiilor de această vârstă era canalizată cu succes către activităţile în care erau implicaţi, astfel încât nimeni nu părea să se plictisească. Micii artizani Tabăra este grupată pe trei ateliere de lucru, iar atmosfera e una de creaţie febrilă. Adunaţi în jurul meselor, asemeni unor mici meşteri, copiii se concentrează la maximum pentru ca fiecare obiect să fie cât mai corect realizat. Efortul nu e în zadar. La sfârşitul seriei are loc premierea celor mai pricepuţi şi spiritul de competiţie se vede. "Sunt foarte receptivi. Fiind o noutate absolută ne-am gândit că poate nu vom avea impact. Dar ne-au depăşit aşteptările. Masa durează doar 15 minute, nu o oră, cum este planificat în program, pentru că tot timpul vor să facă ceva practic şi mai ales util. E ceva nou şi le place. Principala obiecţie este că tabăra e prea scurtă", spune Nicoleta Melniciuc. La sosirea în tabără copiii sunt selectaţi, în funcţie de aptitudini, pentru a participa la unul dintre atelierele de creaţie, de pictură sau la cel literar-religios. Primul atelier, cel de creaţie, adună copiii care doresc să confecţioneze din materiale textile, din lemn sau din hârtie mici obiecte decorative sau utilitare. În sala micilor meşteri e forfotă mare. Băieţi şi fete de toate vârstele fac felicitări, lipesc mărgele pe ou, împletesc brăţări, fac cruciuliţe, iar mâinile nu stau o clipă locului. Andrei Bădică are 8 ani şi e din Bucureşti. E pentru prima oară într-o tabără, iar cea de la Durău l-a cucerit definitiv. "Am venit aici să fac lucruri. Am învăţat să copiez icoane, să fac felicitări, să colorez. Îmi place cum îmi ies desenele şi că mă alintă copiii, pentru că sunt cele mai frumoase. Aici mergem şi la biserică", îmi explică băieţelul. Cruciuliţe, brăţări, ouă cu mărgeluţe, ouă pictate, huse pentru telefon, felicitări sunt doar câteva dintre obiectele meşteşugite iscusit de participanţii la atelierul de creaţie. Cele mai frumoase obiecte, precum şi cele mai reuşite desene sunt premiate, la sfârşitul fiecărei serii, şi apoi sunt păstrate în expoziţia taberei. Pictorii de icoane Un al doilea atelier reuneşte toţi copiii cu aplecare către pictură. Aici, sub coordonarea profesorului Orzetic, elevii îşi perfecţionează tehnica realizării icoanelor, desenează după model peisaje, portrete sau natură moartă. Ştefania Petrovici a venit tot din Capitală. E înscrisă la atelierul de pictură şi spune că în tabăra asta "totul e frumos". "În celelalte tabere în care am fost nu prea pictam. Aici ne place foarte mult. În fiecare zi avem oră de rugăciune", spune Ştefania. Mulţi dintre cei care au ales cercul de pictură sunt pasionaţi de această tehnică şi nu fac altceva decât să exerseze. Alţii însă descoperă acum, cu timiditate, tainele picturii de icoane şi se dedică total în realizarea acestora. Profesorii şi îndrumătorii din tabără sunt uluiţi de cât de talentaţi şi sensibili sunt aceşti copii. Poeziile, eseurile sau icoanele pe care le realizează te lasă perplex. Dovadă că locul în care au ajuns îi ajută să dea frâu liber sentimentelor, imaginaţiei şi talentului lor. "Scopul nostru este acela de a le descoperi toate laturile frumoase pe care le au, de a le scoate în evidenţă şi ceea ce am descoperit noi să fie, mai târziu, în folosul comunităţii creştine. Am constatat că dacă stârneşti copilul şi-i dai voie să facă ce poate el, te uimeşte", consideră prof. Dorin Orzetic. Poezii şi eseuri pe teme biblice, în atelierul literar-religios Cei pasionaţi de poezie şi literatură sunt înscrişi în atelierul literar-religios al taberei, unde, sub îndrumarea voluntarilor, îşi aştern pe hârtie gândurile, frământările, sentimentele, tot ce au mai frumos în suflet. Tot în cadrul acestui atelier, învaţă cântări religioase şi pun la punct chiar mici programe artistice. "Avem copii foarte talentaţi. Ne-am împrietenit cu toţii aici. I-a impresionat foarte mult că preotul e alături de ei şi la rugăciune, şi în cadrul atelierului sau la jocuri. M-a impresionat faptul că un simplu joc îi poate stimula atât de mult şi că înţeleg ce înseamnă să lucrezi în echipă", spune Ramona Ghiţulescu, profesor de religie la Ploieşti, voluntar în cadrul taberei de creaţie de la Durău. Dan Teodor Toma are 13 ani. A venit din Bucureşti şi i-a uimit pe profesori şi pe asistenţii din tabără cu talentul său literar. Una dintre poeziile sale, intitulată sugestiv "Tristeţe", i-a impresionat deopotrivă pe supraveghetori şi copii. Drept răsplată, la finalul seriei, băiatul urma să primească premiul de excelenţă. Un concept original de tabără Pe lângă scopul principal, acela de a-i determina pe copii să îndrăgească şcoala şi să o continue, tabăra Patriarhiei Române de la Durău reprezintă, cu certitudine, o alternativă la cele devenite deja tradiţionale. Mulţi dintre participanţi sunt copii orfani, alţii provin din familii foarte sărace, iar unii chiar din centrele de plasament. O mare parte dintre aceştia n-au fost niciodată într-o tabără. Programul unei zile de tabără e diversificat şi atractiv, aşa că nu e timp de plictiseală. Dimineaţa începe cu ora de rugăciune, iar cu excepţia orelor de masă, ziua e plină de ateliere de lucru, drumeţii, atunci când vremea e bună, studiu biblic, jocuri cu tematică religioasă, jocuri de orientare pe traseu cu subiecte biblice, vizionarea de filme religioase, iar în zilele de sărbătoare participarea la Sfânta Liturghie. În 2011, tabăra va găzdui 3.500 de copii Potrivit organizatorilor, proiectul taberei "Licăr de lumină" se va derula pe durata a trei ani. În 2010, până în luna septembrie, la Durău vor ajunge circa 1.830 de copii, urmând ca anul viitor de această tabără să se bucure alţi peste 3.500 de copii ai parohiilor din celelalte zone ale ţării: Ardeal, Banat, Oltenia, sudul Moldovei şi Dobrogea. "Alegerea şcolii este una dintre opţiunile obligatorii pentru orice copil care doreşte să devină ceva în viaţă. Tabăra "Licăr de lumină" este activitatea care încununează orele de cateheză de la parohie şi este un unicat în ţară, pentru că este o tabără de creaţie, cu un profil care să le permită copiilor să descopere o alternativă la activităţile obişnuite, cum sunt calculatorul, televizorul sau alte preocupări care le îngustează orizontul şi îi împiedică să înţeleagă relaţia cu natura, cu Dumnezeu şi felul în care credinţa poate să-i ajute în devenirea lor. Urmărim să le oferim un timp - împreună cu Dumnezeu, un timp de recreere, dar şi de aprofundare a credinţei prin temele propuse", explică părintele Constantin Naclad, inspectorul Biroului de catehizare cu tineretul, din cadrul Sectorului Teologic-educaţional al Patriarhiei Române. "Descoperim copii care nu au fost încurajaţi" De partea religioasă a activităţii din tabără se ocupă părintele Mihai Jitaru, de la parohia Ţepeşeni - Bicazul Ardelean, Protopiatul Piatra Neamţ. Participă pentru prima dată la o astfel de tabără şi apreciază cuminţenia, bunul simţ şi frumuseţea sufletelor acestor copii. "Chiar dacă provin din familii defavorizate, chiar dacă sunt în prag de abandon şcolar, sunt deosebiţi. Descoperim copii care nu au fost încurajaţi şi dau înapoi, iar alţii, care au fost încurajaţi, se exprimă uşor, scriu poezii, compuneri. Participă cu bucurie la orele de rugăciune, la slujbe şi învaţă să aibă un comportament adecvat în biserică. În timpul zilei avem jocuri active, cu întrebări şi ghicitori religioase, concursuri de orientare, în care găsesc, pe traseu, părţi din versete şi le recompun. Foarte încântaţi au fost de un joc care se numeşte "Îngerul păzitor", care presupune ca fiecare copil să aibă grijă de un altul, pe care nu-l cunoaşte, din tabără: să-l ajute, să-i spună somn uşor, să se roage pentru el. M-a impresionat extraordinar un copil care a venit sa-mi spună că vrea să se roage pentru doctorul care i-a salvat viaţa", explică părintele Mihai Jitaru, asistent în cadrul Taberei "Licăr de lumină". Proiect cu finanţare europeană Tabăra "Licăr de lumină" de la Durău, organizată de Patriarhia Română, este una dintre activităţile Proiectului "Alege Şcoala", finanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), 2007-2012. Tabăra se adresează copiilor cu risc de abandon şcolar, iar mulţi dintre cei care beneficiază de cele cinci zile de tabără provin dintr-un climat familial nefavorabil. Copiii sunt desemnaţi prin birourile de catehizare, câte trei din fiecare parohie, din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, zona Bucureşti, zona Ilfov, precum şi din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Proiectul se derulează pe durata a 13 săptămâni, urmând să participe câte 13 serii a câte 140-150 de copii.