Tăcerile și chipurile fermecate ale lutului ars

După un an dificil, în care târgurile de ceramică din Moldova au fost suspendate, 2021 le-a readus în atenția publicului pasionat de aceste manifestări dedicate culturii tradiționale. Cele mai importante două târguri ale olarilor au fost organizate anul acesta la Rădăuți, în perioada 27-29 august, și la Iași, în perioada 25-27 iunie.

Ultimul mare târg de olari al verii a avut loc și anul acesta, în perioada 27-29 august, la Rădăuți, în județul Suceava, cunoscut centru de olărit grație ceramicii roșii, care a fost produsă zeci de ani de olarii rădăuțeni, dar și ceramicii negre de Marginea, din apropiere. Manifestarea se desfășoară anual aici din 1983. Din păcate, olarii autentici sunt tot mai puțini de la an la an.

Rădăuții au devenit un reper în lumea olarilor pentru că aici a trăit și a lucrat celebrul meșter Constantin Colibaba (1900-1975), cel care a dus peste tot în lume faima ceramicii de Kuty, unică din punctul de vedere al coloritului și al formelor vaselor. Acest tip de ceramică s-a răspândit în Bucovina austriacă din localitatea Kuty, de pe Valea Ceremușului, din Ucraina de azi, și este inconfundabilă grație celor patru culori folosite - alb, galben, verde și maroniu, reprezentând cele patru anotimpuri, dar și decorului realizat prin tehnica „sgrafitto“ (desenarea unor simboluri/motive prin incizarea mai fină sau mai adâncă). În familia Colibaba, meșteșugul s-a transmis din generație în generație vreme de două veacuri. La ediția din acest an a târgului de la Rădăuți, familia de ceramiști Iacinschi, din Botoșani, a fost prezentă cu vase de tip Kuty.

Târgul olarilor şi meşterilor populari „Ochiul de Păun” aduce anual la Rădăuți atât olari cunoscuți din Moldova, atâția câți mai sunt azi, dar și din alte centre de olărit din țară, din Republica Moldova și din Bucovina de Nord: Horezu, Baia Mare, Marginea, Corund, Chișinău, Cernăuți.

Odinioară, în zona Rădăuților existau mulți olari, vestiți pentru vasele pe care le realizau și cu care ajungeau în târgurile din toată Moldova - cei din Rădăuți, Marginea, Dolhești sau Păltinoasa.

Azi, doar în satul Marginea, la câțiva kilometri de Rădăuți, meșteșugul mai este păstrat, iar ceramica roșie, utilitară, mai este realizată doar de olarul Dumitru Pașcaniuc.

Târgul de ceramică tradițională „Cucuteni 5.000”, organizat anual la Iași, a ajuns la cea de-a 39-a ediție. După un an de pauză, la sfârșitul lui iunie, Copoul a redevenit o ogradă primitoare, în care olarii au împărțit cu ieșenii tăcerile și chipurile fermecate ale lutului ars. Cred că prietenia asta întărită în atâtea veri a ținut de fapt vie această atât de longevivă manifestare culturală. Inițiat la începutul anilor ’80 ai secolului trecut, târgul a fost gândit ca un loc de întâlnire a reprezentanților celor mai de seamă centre de olărit din țară. Dacă în primele două decenii ajungeau la Iași zeci de meșteri cu piese valoroase de ceramică utilitară, ultimele două decenii au fost marcate de o scădere tot mai accentuată a numărului olarilor, dar și de un declin vizibil al meșteșugului.

Anul acesta au fost prezenți mai mulți olari ca altădată din centrul Horezu-Vâlcea, unii, cum sunt cei din familiile Mischiu și Bîscu, cu vase deosebite.

Remarcabile și vasele cu care au ajuns în târgul de la Iași doi olari basarabeni, Zaharia Triboi din Ciorești, cu ceramică neagră, și Gheorghe Panțîr din Iurceni, cu ceramică roșie. Asta în condițiile în care și în Republica Moldova, ca și la noi, olăritul devine un meșteșug aproape uitat.

Excepționale piese de tip cucutenian (ceramică lucrată manual, nu la roată) au adus ceramiștii Nicoleta și Ion Mitroi, din Măldăeni, Teleorman. Vasele lor au fost printre cele mai apreciate la târgul de la Iași.

Doina Bledea, ceramist foarte cunoscut, din Baia Mare, Maramureș, cu elegantele sale vase de Saschiz, a înnobilat și ediția 2021 a târgului.

O mare bucurie pentru ieșeni și pentru vizitatorii târgului a fost reîntâlnirea cu familia de ceramiști Iacinschi, din Botoșani, singurii din țară care mai realizează azi ceramică de tip Kuty.

Din vechile centre de olărit ale Iașilor, altădată atât de numeroase, anul acesta a fost prezent doar Daniel Ifrim, de la Schitu Stavnic, singurul olar rămas într-un sat cu tradiție în acest meșteșug, în care altădată existau 40 de meșteri vestiți. Ceramica de Schitu Stavnic este exclusiv utilitară: vase de gătit, oale de lapte, de sarmale, de umplut borș acru, ghivece, străchini.