Terenurile dezafectate ale Armatei, o soluţie pentru construirea de locuinţe sociale

▲ Ministrul Apărării Naţionale, Teodor Meleşcanu, a anunţat că va ceda gratuit autorităţilor locale toate cazărmile şi terenurile dezafectate de Armată ▲ Potrivit analiştilor imobiliari, aceste bunuri, reprezentând mii de hectare de teren şi zeci de mii de metri pătraţi de clădiri, au o valoare estimată la aproximativ 100 de miliarde de euro ▲ Declararea terenurilor şi clădirilor dezafectate, aparţinând MApN, de utilitate publică şi trecerea lor în proprietatea sau în administrarea autorităţilor locale au îndeplinit jumătate din cerinţele procesului legislativ, după ce Senatul a adoptat, tacit, acest text de lege ▲ Decizia finală aparţine plenului Camerei Deputaţilor, cameră decizională în acest caz ▲

Ministrul Apărării Naţionale, Teodor Meleşcanu, a anunţat că va ceda gratuit autorităţilor locale toate cazărmile şi terenurile dezafectate de Armată, ca urmare a reformei cerută de Alianţa Nord-Atlantică. MApN a transmis Parlamentului situaţia cazărmilor disponibile, după analiza făcută de Statul Major General al MApN, document în care sunt identificate 142 de astfel de active. Potrivit documentului, sunt disponibile pentru transfer blocuri cu locuinţe de serviciu, cabane, pârtii de schi, cercuri militare, aerodromuri, aducţiuni de apă şi foarte multe terenuri. Majoritatea activelor sunt situate în intravilanul oraşelor şi sunt considerate veritabile „mine de aur“, în eventualitatea transformării lor în proiecte imobiliare. Cele 142 de proprietăţi ale Armatei sunt localizate, în marea lor majoritate, în oraşe ca Bucureşti, Timişoara, Braşov, Ploieşti, Arad, Brăila, Satu-Mare, Piatra-Neamţ, Hunedoara, Craiova, Reşiţa, Bacău, Târgu-Mureş, Lugoj, Târgovişte, Râmnicu-Vâlcea, Alexandria, Otopeni, Câmpina, Călăraşi, Alba-Iulia, Predeal, Zalău, Năvodari etc.. Potrivit analiştilor imobiliari, aceste bunuri, reprezentând mii de hectare de teren şi zeci de mii de metri pătraţi de clădiri, au o valoare estimată la aproximativ 100 de miliarde de euro.

Decizia finală aparţine Camerei Deputaţilor

Declararea terenurilor şi clădirilor dezafectate, aparţinând Ministerului Apărării Naţionale (MApN), ca fiind de utilitate publică şi trecerea lor în proprietatea sau în administrarea autorităţilor locale au îndeplinit jumătate din cerinţele procesului legislativ, după ce Senatul a adoptat, tacit, textul de lege susţinut de 65 de parlamentari români. Pentru a produce efecte juridice, norma adoptată de senatori trebuie să fie votată şi de plenul Camerei Deputaţilor, cameră decizională în acest caz. Membrii Camerei inferioare au respins însă alte două proiecte similare, ce propuneau transformarea imobilelor care urmează să fie dezafectate de MApN în cămine studenţesti sau în locuinţe sociale. Membrii Camerei inferioare şi-au motivat decizia prin faptul că o mare parte dintre imobilele avute în vedere nu sunt situate în oraşe cu centre universitare şi nici în localităţi cu mare nevoie de locuinţe sociale. În spatele acestei motivaţii se ascunde însă teama de a nu permite speculanţilor imobiliari să obţină de la primării, pe sume mult mai mici decât cele practicate pe piaţă, terenuri, clădiri sau alte imobile, aflate acum în administrarea MApN. „În cazul în care aceste bunuri nu vor fi declarate «de utilitate publică», atunci se deschide calea spre unul dintre cele mai mari tunuri postdecembriste“, susţine senatorul Marius Marinescu, primul parlamentar care a vrut să blocheze un astfel de scenariu.

Vânzarea terenurilor Armatei ar aduce un profit mare, dar „cu bătaie scurtă“

Sutele de hectare de teren pe care Armata nu le mai foloseşte au o valoare de piaţă foarte mare. Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţilor Imobiliari, Radu Zilişteanu, spune că dezvoltatorii imobiliari vânează aceste terenuri din mai multe motive. „Nu trebuie să luăm în calcul numai suprafaţa, ci încă un aspect extrem de important, utilităţile. Sigur că astfel de terenuri sunt extrem de tentante pentru dezvoltatorii imobiliari, deoarece, în oraşele mari ale României, nu prea mai sunt disponibile suprafeţe de teren foarte mari, iar faptul că aceste terenuri au, în marea lor majoritate, şi utilităţile necesare, reprezintă atât o economie de bani, cât şi de timp pentru dezvoltatori“, spune Radu Zilişteanu. În opinia preşedintelui Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor Imobiliare, vânzarea terenurilor Armatei ar aduce un profit mare, dar „cu bătaie scurtă“ autorităţilor locale. De aceea, Radu Zilişteanu consideră că ideală ar fi varianta unor parteneriate public-private pentru dezvoltarea, pe aceste terenuri, a unor proiecte folositoare comunităţilor locale sau chiar concesionarea lor, cu respectarea anumitor condiţii, fapt ce ar aduce bani primăriilor pe termen lung.

Locuinţe pentru tineri şi pentru cadrele militare, la Bacău

Municipalitatea băcăuană a primit deja de la Ministerul Apărării circa 70 de hectare de teren, pe care se aflau câteva unităţi militare ce au fost dezafectate. Autorităţile locale şi-au propus să construiască pe acest teren locuinţe pentru tineri, apartamente de serviciu pentru cadrele militare şi o bază sportivă şi de agrement. De asemenea, o parte a acestui teren urmează să fie alocată pentru mutarea târgului actual de maşini, pe locul căruia se va construi viitorul spital judeţean. Reprezentanţii Primăriei spun însă că, din cauza situării terenului primit de la Armată pe culoarul aerian al Aeroportului Bacău, zona respectivă are un regim de construcţii destul de restrictiv, astfel că înălţimea clădirilor trebuie să fie de maximum 8 metri.

Spital regional şi complex turistic, pe terenurile Armatei din Constanţa

Unul dintre cele mai „bogate“ judeţe în materie de foste unităţi militare este Constanţa. Clădirile unităţilor dezafectate din acest judeţ sunt, în marea lor majoritate, într-o stare avansată de degradare, însă terenurile sunt foarte tentante atât pentru autorităţile locale, cât, mai ales, pentru afaceriştii din domeniul imobiliar. În majoritatea cazurilor, suprafaţa fostelor unităţi militare este de peste zece hectare, iar majoritatea locaţiilor dispun de reţele de utilităţi funcţionale. Din acest motiv, valoarea de piaţă a terenurilor porneşte de la câteva sute de mii de euro şi poate ajunge şi la câteva milioane. Administraţia staţiunii localităţii Costineşti intenţionează să preia o fostă mare bază a marinei militare, situată la hotarul localităţii, pentru a o transforma într-un complex turistic şi de agrement, realizat în parteneriat cu investitorii privaţi. În prezent, proiectul aşteaptă emiterea unei hotărâri de Guvern sau a unei ordonanţe în acest sens. Singurul transfer de acest fel, avizat în mod oficial în judeţul Constanţa, are ca subiect o fostă unitate militară de transport şi logistică, situată la marginea municipiului, ce va fi transformată într-un nou spital regional. În acest caz, însă, nu a fost implicat nici un investitor privat, negocierile purtându-se între MApN şi Ministerul Sănătăţii.

Hotel cu specific medieval şi spaţiu de învăţământ, la Alba Iulia

Mai multe imobile din Cetatea Alba Iulia, folosite în trecut de Armată, au fost cedate în proprietatea unor instituţii publice din judeţ. Astfel, Primaria Alba Iulia a primit câteva zeci de hectare de teren şi fosta clădire a Manutanţei. Prin intermediul unui parteneriat public-privat, aici va fi amenajat un hotel cu specific medieval. Ultima clădire trecută în administrarea unei instituţii din Alba Iulia este Palatul Principilor Transilvaniei, fosta reşedinţă oficială a voievodului Mihai Viteazul. Imobilul, ce măsoară peste 16 mii de metri pătraţi, şi un teren aferent, în suprafaţă de 5,54 hectare, aparţin acum Universităţii „1 Decembrie 1918“ şi urmează să fie transformat într-un spaţiu de învăţământ. În Cetatea din Alba Iulia mai funcţionează, la ora actuală, două unităţi militare şi Centrul Militar Judeţean.

Cetatea Aradului va fi cedată municipalităţii, după ce unitatea militară se va muta în noul amplasament

În Arad se doreşte ca două dintre cazărmile militare să treacă din circuitul militar în cel civil. Potrivit autorităţilor locale, una dintre aceste cazărmi va găzdui o serie de instituţii descentralizate ale judeţului, iar Cetatea Aradului va deveni obiectiv turistic, fiind structura cel mai bine conservată de acest fel din Europa. Primarul Gheorghe Falcă a semnat, în urmă cu câţiva ani, un protocol cu conducerea Ministerului Apărării Naţionale, cu privire la modalitatea de trecere a Cetăţii Aradului în patrimoniul municipiului. Potrivit acestui protocol, Consiliul Local Arad se obliga să suporte cheltuielile de investiţii şi reparaţii capitale la imobilul situat în Radna (Lipova), în care urma să fie transferată unitatea militară găzduită, la ora actuală, în Cetatea Aradului, costul estimat al lucrărilor fiind de 200 de miliarde de lei vechi. În schimb, Ministerul Apărării consimte cedarea, prin transfer, către Consiliul Local Arad, a imobilului 1187 Arad-Cetate. Transferul Cetăţii se va realiza, efectiv, după încheierea lucrărilor de reparaţii capitale şi investiţii de la Radna şi redislocarea unităţii militare din actualul amplasament.

La Cluj, se doreşte construirea unui sediu nou pentru administraţia judeţeană

În judeţul Cluj, proprietăţile imobiliare ale Ministerului Apărării Naţionale sunt evaluate la peste 100 de milioane de euro. Cea mai râvnită proprietate este reprezentată de cazarma din zona bulevardului 21 Decembrie 1989, solicitată MApN de către Consiliul Judeţean. În prezent, Consiliul trebuie să împartă acelaşi sediu cu Prefectura Cluj, iar spaţiile sunt neîncăpătoare. Dacă va obţine dreptul de proprietate asupra cazărmii din centrul Clujului, conducerea CJ a precizat că va dărâma imobilul, urmând ca pe acest teren să fie construit un nou sediu pentru administraţia judeţeană.

Locuinţe sociale şi la Petroşani

Primăria Municipiului Petroşani a anunţat că va amenaja locuinţe sociale în unul dintre imobilele ce au aparţinut fostei cazărmi militare din municipiu. În acest scop, autorităţile locale au elaborat deja studiul de fezabilitate, iar clădirea, situată în cartierul Colonie, va fi transformată în bloc de locuinţe sociale, unde vor fi amenajate 15 apartamente şi 103 garsoniere. Reprezentanţii municipalităţii au precizat că toate locuinţele vor fi racordate la apă rece şi caldă, vor beneficia de încălzire centrală şi canalizare. De asemenea, tâmplăria interioară şi exterioară va fi înlocuită, camerele vor fi dotate cu parchet laminat, iar holurile şi băile vor avea pardoseală din gresie. „Din momentul adjudecării contractului de execuţie, lucrările se vor finaliza într-un interval de maximum 11 luni. Investiţia, a cărei valoare este de peste un milion de euro, o vom finanţa din bugetul local, cât şi din contractarea unor credite bancare cu dobândă avantajoasă“, a precizat primarul Municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob Ridzi. Locaţia unde a funcţionat garnizoana de vânători de munte se află în cartierul Colonie, în apropiere de malul Jiului, iar complexul cuprinde un număr de trei imobile. Iniţial, clădirile au trecut din proprietatea Ministerului Apărării, în cea a Consiliului Judeţean Hunedoara, care a cedat, recent, unul dintre imobile Primăriei Municipiului Petroşani.