Timpul trece, timbrele rămân

Nu doar numele străzii Fabrica de Chibrituri, ci și o parte din aspectul ei îi mărturisește trecutul industrial. E drept, în ultimii ani au apărut aici câteva ansambluri rezidențiale care nu arată rău deloc, dar un adevărat tezaur de frumusețe se ascunde dincolo de o intrare modestă într-o curte interioară. Este patria timbrelor, Romfilatelia.

După ce parcurgi partea îngustă a curții, având în dreapta Fabrica de Timbre - chiar numele îți stârnește imaginația -, și ajungi în zona largă, cu parcare, descoperi o clădire care arată bine pe dinafară și senzațional pe dinăuntru: spații generoase, aerisite, pline de lumină, elegant finisate și, nu în ultimul rând, cu foarte multe exponate care-ți captează privirile. Cu atât mai impresionantă pentru că a fost un depozit din anii 1960, care în 2004, când a fost preluat de Romfilatelia, era părăsit și se afla într-o stare jalnică.

Am fost întâmpinați chiar de directoarea generală a instituției, Cristina Popescu, absolventă a facultăților de Drept și de Management, cu mai multe studii postuniversitare și un master în Ştiinţe Juridice, care ne-a condus în sala de protocol. Am aflat de la gazda noastră că doar aproximativ 15% din activitatea Romfilatelia este destinată Poștei, mai ales de când sunt tot mai multe trimiteri electronice sau care folosesc coduri de bare ori QR. În rest, e vorba despre un plan de emisiuni, aprobat de Comisia Filatelică Națională, din care fac parte, între alții, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Ministerului Afacerilor Externe, Bibliotecii Academiei Române, Uniunii Criticilor de Artă, Facultății de Design, Universității de Arhitectură.

Proiectele acestor emisiuni filatelice sunt solicitări ale unor instituții (mai ales cu ocazia unor evenimente, inclusiv aniversări), propuneri ale țărilor membre ale Uniunii Poștale Universale, în cadrul relațiilor diplomatice ale României. În al doilea caz, se alege o temă și se realizează o emisiune comună. Valoarea nominală a timbrelor depinde de moneda națională respectivă. Ulterior, cele două părți fac schimb de timbre, contra cost, și timbrele pot fi vândute colecționarilor. Există chiar și dealeri de timbre! Sunt firme care fac abonamente și, la fiecare apariție, o trimit clienților.

În plus, Romfilatelia are export, vânzări online și prin rețeaua de magazine: trei în București și câte unul în Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Muzeul Național de Istorie a Romaniei are o secție filatelică. Un muzeu românesc al filateliei, de sine stătător, nu există încă. Tezaurul filatelic de acolo este ținut în cutii, transferate de la Banca Națională a României conform Legii 298 din 14 noiembrie 2013. O evaluare a conținutului implică un protocol special, o comisie, un plan de lucru, o echipă mixtă și costuri foarte mari, pe care trebuie să și le asume Guvernul. „E trist”, spune directoarea, adăugând: „Noi avem o politică foarte ciudată. Ai niște valori, ai niște piese care merită expuse, e interesul tău ca stat să le promovezi, e un tezaur, dar... E mare păcat!”

Clasoare de timbre se găsesc în magazinele Romfilatelia, se vând foarte repede, și provin de la firme germane de mare tradiție. Se găsesc și pensete, și lupe de diferite dimensiuni - întreg instrumentarul unui pasionat. Hârtia de timbre, pe de altă parte, este din Anglia, de la firma Tullis Russell, și are toate calitățile necesare.

Un timbru de aur de 22 de carate

Emisiunile Romfilatelia sunt produse complexe, în mapele respective putând să intre, pe lângă timbre, plicuri, cărți poștale ilustrate și chiar monede sau timbre de aur realizate la Monetăria Statului, vecină cu instituția condusă de Cristina Popescu. Expunerile din sălile și de pe coridoarele Romfilatelia mai includ panouri de la diverse evenimente. Sunt frecvente emisiunile dedicate unor lăcașuri de cult și personalităților culturale românești.

Am vizitat și atelierul de design, unde se fac machetele emisiunilor, dar și sala în care se păstrează albumele realizate pentru diverși beneficiari, adevărate opere de artă. 

La etaj se mai află compartimentele administrative, iar la parter atelierul de prelucrare, depozitul de timbre, sala de conferințe.

Am avut norocul să prindem momentul tipăririi unei emisiuni filatelice, cea realizată în parteneriat cu Marocul. Fabrica de timbre, care e subordonată Poștei, e o lume fascinantă în care arta se împletește cu tehnologia. Am întâlnit aici machetatorii, responsabilii cu controlul tehnic de calitate și tehnicienii, pe care ne-am străduit să-i deranjăm cât mai puțin din munca lor febrilă.

Romfilatelia realizează pentru fiecare emisiune plicul „prima zi”, cărți poștale maxime (cu imagini similare ale timbrelor, peste care se aplică chiar timbrul emisiunii, cu ștampilă specială, plicuri de corespondență cu marcă poștală fixă imprimată). „Ca produs de referință, cu valoare deosebită și raritate de colecție, realizăm mapele filatelice cu produse speciale ale unor emisiuni, cu machetare originală și înnobilare a suportului de hârtie gumată pe care sunt tipărite timbrele emisiunii: imprimare de elemente de personalizare cu folio aur, contururi stanțate, cerneluri vizibile în UV etc. Am realizat în premieră, după un concept propriu, unic, albume tematice care completează benefic textul explicativ cu timbre reale, etalate în paginile lor, un produs de înaltă ținută, prezent ca obiect de promovare al instituțiilor guvernamentale și al unor instituții centrale. S-au realizat și primele replici în metal prețios ale mărcilor poștale, cea mai valoroasă realizare fiind replica în aur de 22K a primelor timbre Cap de Bour.”

Am mai aflat că prin timbrele emise după 2004 Romfilatelia a abordat pentru prima dată în filatelia românească domeniul spiritualității, tradițiile credinței, lăcașurile de cult ale crești­nis­mului ortodox și catolic, ale islamismului și cultului mozaic, lideri ai spiritualității care au apărut în imaginile mărcilor poștale, bucurân­du-se de aprecieri și comentarii elogioase și obținând numeroase premii ale revistelor de specialitate, precum și medalii de aur, argint sau bronz la expozițiile de profil organizate de Uniunea Poștală Universală, „ca o recunoaștere a rolului mărcii poștale de ambasador, instrument de diplomație publică, promotor al culturii și identității naționale, declarație de suveranitate și simbol de țară”.

O istorie a frumuseții și pasiunii

Țara noastră deține spectaculoase priorități în istoria filateliei. Primele timbre din Europa de Sud-Est au fost emise, în perioada 21 iulie - 2 august 1858, în Principatul Moldovei. „Uimitor, acest lucru s-a întâmplat chiar înainte de primele timbre ale Imperiului Otoman, datorită situației politice speciale de după Războiul din Crimeea!”, subliniază directoarea generală a Romfilatelia.

Era vorba despre celebrele „Capete de bour ale Principatului Moldovei”, care astăzi „joacă din nou un rol important în lumea internațională a filateliei”. De asemenea, România deține recordul celei mai scumpe gazete: un ziar, „Zimbru și Vulturu”, cu nu mai puțin de opt timbre Cap de Bour! 

În 1874, România s-a numărat printre cele 22 de țări semnatare - prin George Lahovary, director general al Poştelor şi Telegrafelor, ulterior președinte al Curții de Conturi, membru al Academiei Române - ale Tratatului de Fondare a Uniunii Poștale Universale, al cărei text integral e afișat la loc de cinste în sediul instituției.

Așa cum ne-a spus amabila noastră gazdă, „momentul definitoriu pentru organizarea Romfilateliei a fost găzduirea de către București, în toamna anului 2004, a celui de-al 23-lea Congres al Uniunii Poștale Universale. Echipa, complet nouă, a Romfilatelia și-a asumat un program complex de promovare a valorilor culturale, istorice, a tezaurului tradițiilor și creativității poporului român, de implicare în momentele aniversare, diplomatice și politice de interes național și universal. S-au păstrat bineînțeles în acest program subiectele îndrăgite de filateliști: flora, fauna, frumusețile naturale, monumentele istorice, spiritualitatea etc.”

Instituția are relații strânse cu surorile ei din alte țări. Directoarea ne-a mai precizat că „prin atributele desemnate de Guvern și Legea Serviciilor Poștale, Romfilatelia reprezintă România în plan internațional, fiind membru activ al Asociației Mondiale de Dezvoltare a Filateliei”.

Compartimentele ei de bază sunt cele de documentare și de grafică, lângă care se regăsesc toate domeniile necesare bunei funcți­onări ale oricărei instituții reprezentative: PR, activitățile financiar-contabile, ad­mi­nistrația, domeniul comercial intern și exportul. 

Colecționarea de timbre și corespondența timbrată există încă, deşi la o scară mai restrânsă. Preocupările pentru filatelia de colecție sunt practic reduse la activitatea câtorva Asociații Filatelice ale orașelor cu tradiție din România: Timișoara, Sibiu, Iași, Craiova, Buzău, Botoșani, Focșani etc., în care există vechi colecționari.

Istoria domeniului a înregistrat recent un moment-cheie: prin promulgarea Legii Zilei Mărcii Poștale Românești din data de 29 martie 2024, „sperăm ca filatelia să devină o sărbătoare, o invitație la călătorie, la învățare, memorie, dezbateri și, de ce nu, la visare!”

Astfel, autoritățile administrației publice locale împreună cu inspectoratele școlare pot organiza, cu sprijinul cercurilor și asociațiilor filatelice, expoziții de profil tematice în vederea promovării timbrului ca adevărat mijloc de comunicare a culturii.

Am întrebat-o pe gazda noastră de ce nu se mai vând plicuri cu timbre, ca pe vremuri, și la chioșcurile de ziare și ne-a răspuns: „Sigur, vânzarea la chioșcurile de ziare ar avea succes. Există un test al Librăriei Hachette din Franța, care s-a bucurat de aprecieri. Dar la care chioșcuri? Acestea practic nu mai există...” 

Directoarea rămâne însă optimistă, drept care ne-a spus zâmbind: „Timpul trece, timbrele rămân!” Nici că se putea un titlul mai bun pentru articolul nostru!