La Mănăstirea Tismana, la poalele pădurii bătrâne care încă mai şopteşte despre mult-rugătorul Nicodim cel Sfinţit, departe de meleagurile scandinave în care îşi duc traiul, dar aproape de locurile în care mulţi dintre ei s-au născut şi au copilărit, un grup de tineri români şi câteva familii stabilite în ţările nordice ale Europei şi-au alinat pentru câteva zile dorul de casă.
Tabăra pe care Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord a pregătit-o din timp la Tismana s-a încheiat duminică, după nouă zile în care tinerii noştri au redescoperit bucuria prieteniei şi şi-au umplut sufletele din preaplinul vieţii duhovniceşti din mănăstirile care străjuiesc munţii Olteniei.
Am ajuns în mijlocul lor vineri şi am avut bucuria de a ne împărtăşi din jovialitatea lor, din gândurile şi din frumuseţea interioară care le luminează chipurile. La primele ore ale dimineţii, i-am aflat în biserica mănăstirii, adunaţi în jurul ierarhului lor, rugându-se în Liturghie. Am aflat că aşa a început de fapt fiecare zi din cele petrecute în tabără. După slujbă şi micul dejun, s-au reîntâlnit în foişorul de vară al taberei cu Preasfinţitul Episcop Macarie, care le-a vorbit despre taina familiei creştine, ca bucurie a vieţuirii în Hristos, şi despre solidaritatea duhovnicească între generaţii, provocându-i la o convorbire prin care au putut să îşi exprime gândurile şi au aflat răspunsuri la căutărilor lor legate de viaţa de familie.
Începutul unor prietenii fără sfârşit
După convorbirea duhovnicească au început activităţile recreative. Unii au plecat pe terenul de fotbal, alţii au ales tenisul de masă, iar cei mici au ales să se bălăcească în pârâul al cărui susur ademenitor "a corupt" şi câţiva adulţi, fapt care a făcut deliciul distracţiei micilor căutători de pietre preţioase. Nu am vrut să distragem pe nimeni de la activităţile de care se bucurau din plin, aşa că ne-am apropiat de un grup de tinere care au preferat să îşi petreacă timpul liber discutând pe o bancă, la umbră. Am aflat nişte poveşti de viaţă interesante şi totodată gândurile care au fost "motorul" călătoriei lor din ţinuturile scandinave spre această tabără. Adnana Cucu este studentă la Facultatea de Marketing în Copenhaga, Danemarca. A copilărit în preajma zecilor de mănăstiri care presară Codrii Neamţului şi ne-a mărturisit că dorul de aceste lăcaşuri duhovniceşti şi nevoia de linişte au determinat-o să vină în această tabără. Mai mult decât atât, a aflat prietenia altor tineri care împărtăşesc acelaşi dor. "În Danemarca am întâlnit oameni deosebiţi, cei care au venit aici alături de mine din Copenhaga, şi voiam să petrec mai multe clipe împreună cu ei, să redescopăr liniştea alături de ei, să ne cunoaştem mai bine şi să ne bucurăm unii de ceilalţi. În ceea ce priveşte aşteptările pe care le-am avut de la această tabără, pot mărturisi că a fost ceva care a venit şi pe deasupra: o regăsire la care nu mă aşteptam şi o apropiere mult mai mare de Biserică. Drumeţia la Schitul Cioclovina de Jos, întâlnirea cu maica Bartolomeea, pustnica de la Cioclovina de Sus, vizita la mănăstirile Tismana, Hurezi, Bistriţa şi Polovragi mi-au adus pe neaşteptate o schimbare în bine de care sunt foarte bucuroasă. Mi-am dorit să văd cum e viaţa de mănăstire, să văd cum trăiesc monahii şi să simt şi eu din liniştea lor puţin. Când simţi atâta sfinţenie în jur, nu poţi să nu te schimbi şi tu ca om lăuntric, şi am simţit schimbarea asta din plin aici. Mai mult decât atât au fost participarea la Sfânta Liturghie, privegherile de seară şi încă o chestie care m-a mişcat mult, masa la comun cu rugăciunea dinainte şi de după masă. E impresionant să auzi cum răsună cantina de glasurile noastre cântând "Cuvine-se cu adevărat". Au fost multe alte lucruri care m-au atins fără să vreau, lucruri pe care le-am trăit pentru prima dată. Am găsit bucuria până şi în lucrurile mărunte. Pot spune că mă întorc înapoi în Copenhaga cu "bateriile" încărcate", ne-a mărturisit Adnana Cucu.
O altă tânără care ne-a împărtăşit din simţămintele ei a fost Roxana Dumitraşcu, studentă în programul Global Business Engineering din Danemarca. Deşi se declară destul de mulţumită de facultate şi de jobul pe care îl are, ne-a mărturisit că, până la înfiinţarea parohiei româneşti în Århus, unde locuieşte, cel mai mult i-au lipsit Biserica de acasă şi prietenii, motiv pentru care şi-a dorit să participe la această tabără. "Aveam nevoie de această tabără pentru că în ultima perioadă am fost foarte stresată, cu examenele, cu serviciul, şi simţeam nevoia de o pauză. Înainte de a veni, nu mi-am pus nici o aşteptare. Mi-am spus că ceva rău nu are cum să fie. Voi fi cu alţi studenţi de vârsta mea, vom fi la mănăstire şi nu are cum să fie rău. Aici, am reuşit să mă odihnesc, m-am bucurat de slujbe, de drumeţiile la mănăstiri, de vizita la Târgu Jiu la complexul lui Constantin Brâncuşi şi am cunoscut oameni deosebiţi. Ne-am apropiat neaşteptat de repede, imediat cum am ajuns, şi vom păstra această prietenie şi în spaţiul scandinav, când ne vom întoarce. Am prieteni români şi în Danemarca, dar aici a fost altceva, am avut alte posibilităţi de a privi în interior şi aşa ne-am deschis repede unii către alţii şi ne-am apropiat. Aici l-am avut pe Hristos în mijlocul nostru şi a fost altfel", ne-a spus Roxana Dumitraşcu.
Tatăl panamez, mama româncă, copiii suedezi
Ceea ce ne-a atras cel mai mult atenţia a fost prezenţa lui Erick Saavedra, care, deşi este panamez, este tatăl unei familii româneşti ortodoxe. S-a convertit de curând la ortodoxie din convingeri religioase şi din iubirea pe care o poartă Dorinei, soţia lui, cu care are trei copii, toţi botezaţi în credinţa ortodoxă. De fapt, copiii au fost principalul motiv pentru care au ales să participe la tabăra de la Tismana. Noi ne-am dorit să venim mai mult pentru copii, ca ei să înţeleagă mai bine ce este ortodoxia, ca să se apropie mai mult de Dumnezeu şi să înţeleagă baza lor; să înţeleagă de ce sunt botezaţi în credinţa ortodoxă, să nu fie pentru ei doar o tradiţie, ci să simtă ceva în sufletul lor. La început, şi-au imaginat tabăra ca pe ceva strict, iar când au auzit că e vorba de o tabără ortodoxă s-au gândit că trebuie să stai toată ziua să te rogi, lucru care nu i-a încântat foarte mult. Cei mici sunt încă în perioada dubiilor, dar fetiţa mai mare începe să simtă, începe să fie atrasă. Asta era o chestie care pe mine mă durea foarte mult pentru că nu trăia în Dumnezeu. L-a căutat în orice, chiar şi în astrologie sau numerologie, dar m-am rugat foarte mult pentru ea şi iată că este aici şi se arată foarte interesată la întâlnirile cu duhovnicii, ceea ce mi se pare o minune. Este o persoană care are nevoie de foarte multă spiritualitate în viaţa ei pentru că L-a cam negat pe Dumnezeu sau forma ei de a-L interpreta pe Dumnezeu a fost un pic aparte. Venirea ei în această tabără mi-a arătat că sămânţa există acolo undeva, în suflet, şi am conştientizat şi noi că nu trebuie să o lăsăm să se înăbuşe", ne-a mărturisit Dorina Merchant, mama tinerei familii din Stockholm.
"Suntem români ca focul!"
Întâlnirea cu tinerii din nordul Europei ne-a făcut să ne dăm seama cât de binecuvântaţi suntem cei care ne aflăm în ţară şi avem atâtea refugii sufleteşti şi atâtea motive de a ne bucura, chiar şi în faţa dificultăţilor care ne ispitesc deseori să luăm calea Occidentului. Este o realitate pe care am citit-o pe chipurile lor, mai ales spre seară, când am vizionat împreună filmul cu cele mai frumoase momente din timpul şederii lor la Tismana. Bucuria a fost pecetluită de focul de tabără care vestea cu nostalgie încheierea taberei. Ne-a rămas în suflet imaginea acestui grup minunat, adunat în jurul Preasfinţitului Episcop Macarie, focul care părea că se încăpăţânează să atingă stelele, licuricii care se întreceau cu scânteile ce se înălţau în văzduh şi cântecul tinerilor care răsuna în prundiş: "Noi suntem români ca brazii,/ Noi suntem români ca grâul,/ Noi suntem români ca focul!"
"Tinerii noştri se vor întoarce acasă mai întăriţi sufleteşte"
Cuvintele de povaţă, precum şi arhiereasca purtare de grijă au venit ca o încununare a întâlnirilor de suflet pe care le-au avut, în toată această perioadă, cu duhovnicii şi profesorii de teologie Constantin Necula, Ioan Cojanu şi Jan Nicolae, sau cu părinţii care i-au însoţit în tabără, Avram Gânju şi Silviu Casian din Danemarca. "Întâlnirile cu părinţii duhovnici din ţară i-au ajutat să înţeleagă importanţa naşterii familiei în Hristos şi în Biserică, fiindcă întemeierea unei familii este cel mai important eveniment din viaţa omului căsătorit. Pregătirea pentru întemeierea familiei trebuie să înceapă de timpuriu, încă din perioada adolescenţei, iar tinereţea responsabilă trebuie să fie marcată de căutări şi de prietenii menite să sporească bucuria vieţii noastre în Hristos. De aceea, am hotărât ca, în acest an catehetic al familiei creştine, tabăra organizată de Centrul de tineret "Sfântul Voievod Ştefan cel Mare" al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord să se desfăşoare sub genericul "Familia creştină, bucuria firească a vieţii în Hristos". Grupul din această tabără a fost constituit din adolescenţi, tineri şi familii tinere, însoţite de copiii lor, din Suedia, Norvegia şi Danemarca. Aceştia au avut prilejul să stabilească legături de suflet între ei, însă această manifestare duhovnicească le-a facilitat realizarea unor frumoase contacte şi cu tinerii din alte locuri din diasporă şi cei din ţară care au participat în aceste zile, în tabere, aici la Tismana. Programul duhovnicesc al taberei (Sfânta Liturghie, rugăciunea în comun, spovedania şi convorbirile cu duhovnicii, pelerinajele la mănăstirile din zonă) a fost conjugat cu cel recreativ (atelierele de creaţie, drumeţiile, vizitele la obiectivele culturale şi tradiţionale din zonă, jocurile sportive). Astfel, tinerii noştri se vor putea întoarce în Europa de Nord, mai întăriţi sufleteşte pentru a da bună mărturie într-o societate atât de secularizată cum este cea scandinavă", ne-a spus Preasfinţitul Episcop Macarie.
