▲ În perioada 15-17 noiembrie, la Centrul de Conferinţe „Providenţa“ din Iaşi a avut loc a doua ediţie a Târgului Naţional de Veşminte, Icoane, Artizanat şi Obiecte Bisericeşti (TOB) ▲ Zeci de firme din ţară şi din străinătate au venit la Iaşi pentru a-şi vinde produsele de uz liturgic şi de artă bisericească ▲ Au venit la Iaşi reprezentanţi din Grecia, Austria, Germania, Rusia şi Ucraina ▲
Centrul de Conferinţe „Providenţa“ din Iaşi a fost pentru trei zile gazda celei de-a doua ediţii a Târgului Naţional de Veşminte, Icoane, Artizanat şi Obiecte Bisericeşti (TOB). După prima ediţie desfăşurată la Bucureşti , în perioada 3-5 mai, unde şi-au expus lucrările peste 50 de firme şi 150 de pictori, artizani, producători de veşminte şi obiecte bisericeşti, arhitecţi şi constructori de biserici, restauratori şi editori de carte religioasă, din ţară şi din străinătate, la Iaşi a avut loc a doua ediţie a singurului eveniment de acest gen din ţară, care are ca model manifestarea asemănătoare din Grecia. Pus sub patronajul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava şi organizat de agenţia de relaţii publice, publicitate şi management cultural „Media Scai“, în parteneriat cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, TOB a reunit într-un singur spaţiu firmele şi organizaţiile care se ocupă cu producerea, comercializarea şi întreţinerea obiectelor de cult, cu proiectarea şi construcţia lăcaşurilor de cult.
Clopote austriece de la „Grassmayer“
Printre cei care au adus la Iaşi pentru câteva zile produsele principalelor ateliere meşteşugăreşti cu profil bisericesc, s-a aflat şi inginerul Corneliu Revencu, managerul general şi proprietarul firmei Apel Industries. Obiectul de lucru al firmei este comercializarea clopotelor celebrei turnătorii austriece „Grassmayr“. Înainte de a fi managerul firmei Apel Industries, care aduce în România clopotele celei mai renumite turnătorii din Europa, datând din 1599 şi purtând numele întemeietorului ei, inginerul Corneliu Revencu s-a ocupat cu aducerea şi montarea ceasornicelor pentru biserici. „Am montat ceasuri în turnuri de biserici, de la un metru la 10 metri. Biserica «Sf. Silvestru» din Bucureşti, unde slujea părintele Galeriu, are un ceasornic montat de mine, la fel şi Biserica «Sf. Mina» din acelaşi oraş“, ne-a spus Corneliu Revencu.
Singura turnătorie din timpul Imperiului Austro-Ungar
Începând cu 2002, firma Apel Industries, comercializează clopotele care poartă marca austriacă a turnătoriei Grassmayr, celebră încă din vremea Imperiului Austro-Ungar. Două lucruri au determinat schimbarea activităţii firmei inginerului Corneliu Revencu: capacitatea computerului ceasornicelor aduse de Apel Industries de a controla şi clopotele bisericilor şi, mai ales, rugămintea Prea Sfinţitului Timotei, Episcopul Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului de a găsi vechea turnătorie de clopote a Imperiului Austro-Ungar, în vederea achiziţionării clopotelor pentru Catedrala din Arad.
„Am găsit trei turnătorii care datau din vremea Imperiului Austro-Ungar: una la Budapesta, una la Viena şi turnătoria Grassmayr, de la Tirol. Din păcate, primele două nu mai funcţionează astăzi, aşa că am corespondat cu cei de la Grassmayer. Ei sunt urmaşi direcţi ai celebrului Bartlme Grassmayer, ajungând acum la a 14-a generaţie de meşteri. Copiii învaţă acest meşteşug de la vârstă fragedă, ca să-i determine să păstreze tradiţia“, a adăugat Corneliu Revencu.
Clopote - tot felul de sunete şi mărimi
Prima biserică din România care a fost înzestrată cu un clopot Grassmayr, comercializat prin Apel Idustries, a fost Catedrala ortodoxă din Arad. Cu timpul, mai mulţi preoţi au dorit să aibă astfel de clopote, încât Apel Industries a devenit reprezentană a turnătoriei Grassmayer în România. Se pot achiziţiona clopote de la 22 de kg până la 17,5 tone şi chiar 50 de tone, turnate prin metode tradiţionale, dar cu tehnologie modernă, asistate de calculator şi cu dispozitive electrice. Clopotele sunt turnate din semiton în semiton, încât combinate şi asistate de un calculator de proces, pot interpreta diverse melodii. „Am dorit să fiu reprezentantul celor mai buni meşteri, care au contracte uriaşe în ţări ortodoxe. Am eliminat astfel, orice concurenţă. Şi în România se toarnă clopte dar nu la acest nivel. Sunetul clopotelor austriece este diferit, muzical şi are o durată diferită“ a adăugat, cu mânrie, Corneliu Revencu.
▲
Ceramică grecească
La TOB Iaşi au venit şi reprezentanţii firmei Napal din Grecia, care produce din ceramică obiecte bisericeşti: candele, căţui, farfurii, pahare, icoane. Pe lângă acestea, Napal produce şi comercializează şi obiecte de interior pentru locuinţe. „Fabrica Napal se găseşte la 130 de km de Atena şi este specializată în produse de ceramică, în tâmăie sau cruci. Pe lângă obiectele bisericeşti, produce şi parfumuri, suveniruri pentru turişti. Datează de mai bine de 40 de ani şi are o bază foarte bine pusă la punct“, ne-a explicat Ilias Kokoroz, unul dintre reprezentanţii firmei Napal în România. Aceştia au venit la TOB Iaşi prin Agenţia Media Scai şi ne-au declarat că s-au simţit foarte bine în România, unde produsele lor au fost apreciate.
▲
Moaşte, icoane şi baticuri, aduse din Ucraina
Organizatorii TOB Iaşi au invitat mai mulţi reprezentanţi din Ucraina, din zonele în care se vorbeşte româneşte. Printre aceştia, singurii care au răspuns invitaţiei au fost reprezentanţii parohiei „Naşterea Maicii Domnului“ din satul Baytali, regiunea Odessa. Aceştia au venit la Iaşi cu icoane, semne pentru evanghelie şi baticuri. La standul amenajat pentru invitaţii din Ucraina, vizitatorii au avut posibilitatea să se închine moaştelor unor sfinţi, aduse de la parohia amintită.
„Pe lângă obiectele pe care le vindem, dorim să aducem şi o bucurie fraţilor noştri din România. Foarte mulţi au trecut pe aici şi s-au închinat“, ne-a declarat pr. Antonie Cumpătă parohul din Baytali. Pe lângă fragmente din moaştele sfinţilor Maria Magdalena, Inochentie de la Herson, Kuşka şi Iona de la Odessa, Amfilohie de la Poceaev, Gavriil de la Athos, la acelaşi stand, am avut posibilitatea de a dona bani pentru amenajarea unui orfelinat al parohiei, întrucât în Baytali sunt peste 100 de copii orfani. „Nu avem un spaţiu foarte mare şi de aceea am putut lua doar patru copii“, s-a plâns părintele Cumpătă, de la care am aflat şi că satul Baytali se află la 200 km de Odessa, în nordul regiunii. Aici trăiesc mulţi români, în jur de 15% din populaţie. La câţiva kilometri de Baytali se află două sate româneşti: Gandraburi şi Tocilovo, unde trăiesc peste 5.000 de români.
