Într-o perioadă dominată de campania pentru Palatul Cotroceni, ne-am îndreptat și noi pașii într-acolo. Fără pretenții, însă, pentru funcția supremă în stat, căci ținta noastră era Muzeul Național Cotroceni, aflat în aceeași incintă cu Administrația Prezidențială, în a cărei subordine se află. Un muzeu încărcat de istorie, dar și de artă, în care spațiile de expunere sunt la fel de admirabile ca exponatele din interiorul lor.
Tradiție și artă la Muzeul Oului Vama
Pe drumul european E85, la Vama, în inima Bucovinei, suntem așteptați să descoperim cea mai mare colecție de ouă din România și una dintre cele mai importante din Europa. Aflat în apropierea mănăstirilor Voroneț, Moldovița și Sucevița, muzeul este un obiectiv important pentru descoperirea tradițiilor zonei și a meșteșugului încondeierii ouălor. Vizitatorii pot să lucreze în cadrul unui atelier alături de prof. Letiția Orșivschi, care prezintă publicului tehnica și semnificațiile simbolurilor folosite.
Muzeul Oului din Vama este cel mai mare de acest gen din România, fiind unic prin modul de organizare și prin valoarea exponatelor. Întins pe o suprafață de 800 de metri pătrați, muzeul reunește peste 11.000 de ouă, atât din Bucovina, cât și de pe toate meridianele lumii. Aproximativ 35.000 de ouă de diverse dimensiuni, lucrate în tehnici și stiluri diferite, provin din 82 de țări de pe toate cele 5 continente. Colecția aparține profesoarei Letiția Orșivschi, artist român recunoscut la nivel național și internațional, reprezentantă a României la târguri, saloane și expoziții internaționale, multiplă laureată a concursurilor internaționale și colaborator a numeroase muzee și instituții de cultură din țară și străinătate.
Păstrător al tradițiilor din Bucovina
Muzeul Oului din Vama este un obiectiv important, mai ales prin faptul că descoperă vizitatorilor tradițiile zonei. Printre exponatele bucovinene, un loc special îl ocupă ouăle moștenite de prof. Letiția Orșivschi de la bunici și străbunici, cu o vechime între 50 și 100 de ani, ouă care nu au fost golite, pe care se pot observa simbolurile bucovinene dominate de motivul crucii, unele redau ocupațiile și meșteșugurile locuitorilor, iar altele simbolizează diverse elemente ale naturii și ale vieții, în general. Toate aceste ouă vechi sunt lucrate în culori naturale, obținute din fierturi de plante. În muzeu există și ouă cu influențe huțule, dar și ouă ornate în culorile celebrelor fresce ale mănăstirilor din zonă. Tot aici pot fi admirate și ouă vechi din alte zone ale țării, cum ar fi Oltenia și Muntenia sau ouă lucrate cu tuș și motive florale din zona Dornelor. În vitrinele muzeului se află inclusiv creații ce poartă semnătura Letiției Orșivschi, lucrate în stil tradițional, păstrând vechile motive bucovinene și, mai ales, din zona Vama, precum și ouă lucrate cu ceară colorată cu pigmenți naturali.
Vizitatorii pot participa la demonstrații de încondeiere a ouălor, putându-se organiza și prezentări interactive. Astfel, iubitorii ouălor încondeiate se pot familiariza cu instrumentul de lucru (chișița), cu tehnicile și cu semnificația simbolurilor care apar pe coaja oului.
Colecții de ouă rare
În acest muzeu există și ouă rare, precum cele de emu, nandu, tinamu, broască țestoasă, crocodil, flamingo. Privirea vizitatorilor este atrasă și de ouăle cu dimensiuni foarte mici: de gecko, potârniche, vrabie, porumbel, rândunică, prepeliță, alături de ouă de fazan, păun, rață, gâscă, curcă, struț etc. Există aici şi ouă perforate din Cehia, ouă pictate și ouă „potcovite” din Ungaria, ouă realizate în tehnici textile din Luxemburg și Malta, ouă „zgârâiate” din Germania, ouă de lemn din Rusia, ouă din lavă vulcanică din Turcia, ouă realizate în tehnica emailului din Cașmirul indian și pakistanez, porțelan și jad din China, ouă din pietre semiprețioase, ouă oferite în dar cu ocazia diverselor evenimente precum nașterea și căsătoria, ouă cu pene din Bolivia, ouă cu motive zoomorfe, aplicații cu mărgele, textile, modele realizate în tuș și creion, ouă șlefuite din piatră, porțelan, precum și ouă din lemn de diferite esențe.
Atracția Muzeului Oului de la Vama o constituie un ou care are aplicate peste 2.500 de fire de păr împletite, un ou cu ceas, ouă cu mecanisme muzicale, ouă transformate în casete de bijuterii, replici ale vestitelor ouă Fabergé, ouă pe care sunt reproduse picturi celebre sau pe care sunt pictate clădiri, palate și castele cunoscute, dar și ouă lucrate în tuș pe care apar citate în limbile arabă, ebraică, japoneză, franceză. O întreagă secțiune a muzeului este destinată ouălor șlefuite din materiale mai puțin obișnuite. Astfel, vizitatorii pot admira ouă din lemn exotic: amarant, santal, plută, abanos, măslin, eucalipt etc. De asemenea, pot admira ouă din piatră și pietre semiprețioase (ouă de jad, cuarț de diferite culori, lapislazuli, malahit, labradorit, azurit etc.). Tot în această secțiune publicul va descoperi ouă din porțelan fin, precum cel de Meissen, Sevres, Rosenthal, Bavaria, Reuter din Germania, de Kutahya și Iznik din Turcia, porțelan japonez de Satsuma, porțelan olandez de Delft, porțelan englezesc de Jasper, dar și ouă lucrate în tehnica Cloisonne.
Ouăle încondeiate în Joia Mare se păstrează peste an
Chiar dacă suntem în pandemie, prof. Letiția Orșivschi păstrează tradiția și încondeiază ouă și în Joia Mare din Săptămâna Pătimirilor Domnului din acest an. Iar dacă în muzeu se vor afla persoane doritoare să cunoască această tehnică veche, le-o va împărtăși cu drag, după cum ne-a mărturisit: „Tradiția spune că ouăle înroșite în Joia Mare și sfințite la biserică de Paști nu se strică niciodată. Doar o parte dintre acestea sunt consumate de familie în zilele Paștelui, altele sunt folosite în ritualul de purificare din dimineața Învierii. Astfel, după ce venim de la biserică, ne facem cruce cu un ou roșu pentru sănătate și ajutor. Alături de acest ou se punea, în trecut, un bănuț de aur, pentru a avea belșug tot anul. Ouăle încondeiate în Joia Mare și în toată săptămâna mare se sfințesc la biserică, dar nu se ciocnesc în ziua Paștelui. Acestea se păstrează în casă având rol protector pentru acea gospodărie”.