Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Trai nemţesc cu iz de România
În preajma celor două războaie mondiale, dar mai ales în urma instaurării dictaturii comuniste atee în ţările Europei de Est, în Occident s-a format diaspora specifică după ţara de provenienţă. Astfel, au apărut comunităţi româneşti cu viaţă organizată şi în Germania, în special în jurul comunităţilor parohiale.
În timpul regimului comunist, apartenenţa canonică a parohiilor româneşti din străinătate era împărţită sub diferite jurisdicţii episcopale. Astfel, existau parohii care funcţionau sub ascultarea unor ierarhi străini, evitându-se în acest fel legăturile cu sistemul ateu de guvernare. Existau însă şi parohii româneşti păstorite de preoţi recunoscuţi sau trimişi de Patriarhia Română. Acesta este şi cazul parohiei „Sfântul Nicolae“ din Offenbach am Main (oraş în landul Hessa, Germania), dependentă canonic de Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord. La început, slujbele se oficiau într-un garaj. Apoi, prin bunăvoinţa Bisericii Evanghelice şi a regretatului pastor H. J. Bernbeck, lăcaşul de rugăciune s-a instalat în fosta Capelă Evanghelică din Castelul Isenburg. Astfel, această biserică, după ctitoria Baden-Baden (Capela Sturdza), a devenit a doua biserică românească amenajată în Germania. Parohia „Sfântul Nicolae“ din Offenbach am Main s-a înfiinţat în 1974, la iniţiativa unui grup entuziast de emigranţi români din zona Offenbach-Frankfurt/Main care au solicitat Patriarhiei Române să-l numească paroh pe pr. Tudor Alexandru, în acea perioadă (1974-1975), doctorand la Heidelberg. Rugăciuni speciale vinerea şi duminica seara Parohia românească „Sfântul Nicolae“, păstorită astăzi de pr. Ştefan Anghel, şi-a desfăşurat activitatea în frumoasa capelă din Isenburger-Schloß până în 1997, când, din cauza lucrărilor de renovare şi a chiriei impuse de noul administrator, a trebuit să renunţe, începând căutările pentru o altă locaţie. Soluţia a venit din partea Parohiei Reformate Franceze din oraş care, la solicitarea comunităţii ortodoxe româneşti din Offenbach, a pus la dispoziţie, temporar, biserica proprie din Herrnstr. 43, unde, în fiecare duminică şi sărbătoare ortodoxă, se oficiază Sfânta Liturghie. În anul 2002, cu sprijinul mai multor binefăcători, parohia a reuşit să cumpere o clădire în Offenbach, destinată pentru a fi Biserică şi casă a comunităţii. Pentru acoperirea preţului de cumpărare, la cei 120.000 de euro colectaţi de-a lungul vremii, s-a adăugat un împrumut bancar de 300.000 de euro. În măsura posibilităţilor, hala de lângă imobil urmează să fie transformată în biserică. În prezent, în hală este amenajat un paraclis de rugăciune, în care credincioşii români din Offenbach vin şi se roagă vinerea şi duminica seara, de la ora 18.00. Parohia caută binefăcători pentru construcţia bisericii. Ora de religie din fiecare duminică Cu toate că n-are încă o biserică a ei, parohia „Sfântul Nicolae“ din Offenbach caută să organizeze diferite activităţi menite să-i ţină aproape de credinţa străbună pe românii de aici. O atenţie deosebită este acordată catehizării copiilor. Ora de religie pentru copii se desfăşoară în fiecare duminică, de la ora 11.00, înainte de Sfânta Liturghie, în Casa Evanghelică, o altă locaţie de împrumut. Ora de religie este deschisă tuturor doritorilor, indiferent de vârstă, limba vorbită sau credinţă. Materialul de învăţare este adaptat la nivelul de cunoştinţe al fiecărui participant. În cadrul orei de religie se expune o singură tema principală, din programul de cateheză bazat pe cunoştinţe biblice, liturgice şi lecturi din texte duhovniceşti. La fiecare lecţie se folosesc materiale ilustrative şi se învaţă rugăciuni sau poezii. Lecturile scurte făcute la sfârşitul lecţiei, accentuează partea aplicativă. Părinţii învaţă şi ei alături de proprii copii, folosind şansa pe care nu au avut-o în urmă cu ani de zile. Mulţi dintre părinţi devin, după ce dobândesc anumite cunoştinţe, „învăţători“, în cadrul orelor de religie. În timpul unui an şcolar, participanţii la ora de religie organizează mai multe „tabere“ de 3-4 zile, unde aprofundează cunoşţintele dobândite, prin aplicaţii, cum ar fi vopsitul oualor, la Paşti sau învăţatul colindelor la Crăciun. În perioada postului Crăciunului, grupul de colindători merge la casele românilor din această comunitate. Sărbători în dorul de acasă Pe lângă activităţile curente, cele duhovniceaşti, parohia organizează seri culturale româneşti, standuri româneşti, pelerinaje şi excursii, precum şi alte activităţi culturale şi social-civice. În cadrul serilor culturale, periodic, se organizează concerte şi seri culturale româneşti. De exemplu, în iulie 2003, în Casa Română din Offenbach, a avut loc un concert de muzică clasică pe teme folclorice susţinut de formaţia „Quatro Contraste“ din Timişoara. Tot la nivel cultural, în fiecare an, în Offenbach am Mein se organizează două săbători, „Fest der Vereine“ şi „Fest der Nationen“, care permit asociaţilor, respectiv diferitelor naţiuni să se prezinte concetăţenilor. În iunie-iulie 2003, la aceste sărbători a fost prezentă şi comunitatea românească din Offenbach am Main, prin organizarea de către parohie a două standuri româneşti. La acestea, Grupul de Dansuri „Transilvania“ din Blaj, invitată în acea perioadă a parohiei, a prezentat o suită de dansuri populare româneşti. S-au prezentat şi degustat bucate tradiţionale, ca delicioasele sarmale cu mămăliguţă, mititei, brânză de burduf sau vin din podgoriile româneşti. În anul 2003, parohia a mijlocit o excursie de studii în România pentru un grup de germani. În cele 10 zile cât a durat călătoria, nemţii au vizitat mănăstirile din nordul Moldovei, de pe Valea Prahovei, Delta Dunării şi au văzut cum trăiesc românii. De asemenea, parohia a participat la proiectul „Identitate Naţională dincolo de Graniţe“ şi la Sărbătoarea Culturală a Naţiunilor din Offenbach am Main, din septembrie 2006. ▲ O parohie tânără, dar matură, la Darmstadt Părintele Ştefan Anghel, paroh la Offenbach răspunde şi nevoilor spirituale ale românilor din Darmstadt (una dintre cele trei regiuni guvernamentale ale landului Hessa, Germania). Istoria comunităţii de aici nu are rădăcini îndepărtate. Dorinţa legitimă de a avea o comunitate proprie, cu activitaţi culturale, asistenţă religioasă şi viaţă românească a apărut în urmă cu patru ani ani, odată cu venirea la studii sau prin contract de muncă în cadrul Convenţiei Green-Card a mai multor tineri români. În anul 2005 s-a înfiinţat Asociaţia Ortodoxă „Izvorul Tămăduirii“ (în landul Hessa, Biserica Ortodoxă Română este recunoscutã ca şi asociaţie non-profit). Odată cu aceasta au început şi greutăţile. Mai întâi lipsa locului de întâlnire, apoi lipsa unui preot paroh statornic. Asistenţa religioasă asigurată temporar prin grija parohiei din Offenbach se dovedea, de la o săptămână la alta, insuficientă. Drumul duminical la Offenbach a devenit, după cum mărturisea jenat unul dintre membrii parohiei, un sentiment incomod, acela de a fi „credincios de duminică“. Luând în considerare, într-o vizită anterioară, realitatea pastorală locală, IPS Mitropolit Serafim al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, a vizitat la începutul lunii ianuarie 2006 această tânără parohie. Înalt Prea Sfinţia Sa a oficiat Vecernia de sâmbătă seara, iar duminică Sfânta Liturghie. Aceasta a fost prima Liturghie arhierească în mijlocul românilor din Darmstadt. Dragostea şi interesul arătate de gazdele primitoare, pregătirile minuţioase făcute pentru o bună primire, arată maturitatea în unitate a comunitaţii de aici, iar copiii prezenţi în fiecare colţişor al încăperii garantează certitudinea de continuitate şi un plus de motivaţie pentru efortul de a susţine o comunitate românească la Darmstadt, oricât de multe greutăţi ar fi de biruit. Ca şi primă activitate, din dorinţa unei mai bune comunicări şi a unei împreună creşteri în cele duhovniceşti, din dorinţa păstrării credinţei strămoşeşti, parohia Darmstadt editează lunar un buletin al parohiei. Primul număr a fost realizat cu ocazia primei vizite a IPS Serafim în Darmstadt. Ziarul publică informaţii despre viaţa comunităţii, cuvinte ale Sfinţilor Părinţi, eseuri pe teme de spiritualitate etc.