Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Trei informaticieni din Iaşi vor să astupe gropile din oraş cu „UpCity“
Echipa de informaticieni români „Sytech“, formată din Adrian Buzgar, Călin Juravle şi Andreas Resios, masteranzi ai Facultăţii de Informatică a Universităţii „Al. I. Cuza“ (UAIC), a obţinut recent cel mai important premiu la Imagine Cup, pentru secţiunea de Software Design în concursul celor mai buni studenţi la informatică din lume, cu programul „UpCity“. Programul încurajează colaborarea cetăţenilor cu autorităţile în rezolvarea problemelor din marile oraşe, iar primul oraş în care se va implementa programul va fi chiar Iaşul. Sabin Buraga, mentorul echipei „Sytech“, a spus că „proiectul UpCity a fost considerat de către membrii juriului ca fiind unul ce ilustrează fidel dezvoltarea viitoare a societăţii la nivel global.
La Imagine Cup concurează anual mii de studenţi din întreaga lume. Finala din acest an a avut loc în Egipt, la Cairo, unde au participat 444 de concurenţi din 70 de ţări, care au participat la nouă categorii: de la design de programe, dezvoltare de jocuri, până la robotică şi film. 2009 este al cincilea an conse-cutiv în care studenţii ieşeni se fac remarcaţi la Imagine Cup şi pentru prima dată când reprezentanţii UAIC ocupă două locuri întâi la secţiuni diferite, pentru că, alături de performanţa echipei „Sytech“, un alt student, Cosmin Ilie, a obţinut locul I la secţiunea IT Challenge. Cea mai importantă secţiune a competiţiei, cea de Software Design, aduce marele premiu, care constă în suma de 25.000 de dolari oferiţi de Microsoft. Pentru concurs, echipa „Sytech“ a imaginat un program care să contribuie la rezolvarea marilor probleme ale unui oraş: epidemii cu întindere globală, probleme de trafic, acumularea de resturi menajere, poluare etc. UpCity este o platformă prin intermediul căreia locuitorii unui oraş pot semnala problemele cu care se confruntă în viaţa de zi cu zi şi pot colabora cu autorităţile (primari, membrii ai consiliilor locale) şi cu ONG-uri pentru a identifica, a discuta şi a implementa soluţii pentru fiecare dintre acestea. Mai mult de atât, locuitorii unui oraş se pot alia prin intermediul acestei platforme şi pot pune bazele unor adevărate campanii sociale, inclusiv pe Twitter. Uşor localizabile geografic şi facil de urmărit în timp, problemele şi soluţiile pot servi ca „poveşti de succes“ pentru alte comunităţi care se confruntă cu aceleaşi dificultăţi. Primăria Iaşului a fost de acord cu implementarea proiectului UpCity, platforma urmând să fie integrată pe site-ul muncipalităţii. Adrian Buzgar, unul dintre cei trei membri ai echipei Sytech, alături de Călin Juravle şi Andreas Resios, a explicat în ce constă acest proiect: „UpCity este o aplicaţie web care poate fi interpretată ca un site. El va fi inclus pe site-ul Primăriei Municipiului Iaşi. Este o hartă interactivă pe care se pun foarte uşor problemele care apar. De exemplu, azi a plouat, o stradă se umple cu apă şi este inundaţie. Pui problema imediat pe site. Apare un top al problemelor la nivel local, iar în felul acesta atragi atenţia autorităţilor, care vor veni să ofere o soluţie, au la dispoziţie tot felul de unelte. Apoi, vine cineva să facă o poză şi să o pună pe site, ca să arate că s-a rezolvat, nu mai este inundaţie. Avem posibilitatea să vedem cum evoluează în timp tot oraşul. Într-un interval de patru ani vedem ce probleme au apărut şi în ce măsură au fost ele rezolvate, astfel că noi putem să calculăm un index pentru eficienţa comunicării între cetăţeni şi autorităţi precum şi ONG-uri“. Adrian Buzgar a spus că acest tip de comunicare va fi relativ simplu, cu condiţia să existe acces la internet: „Important este să poţi să accesezi site-ul Primăriei. Autorităţile, pe de altă parte, au toată infrastructura în spate şi sunt acolo tocmai pentru a rezolva problemele. Va fi o bază de date mare ce va stoca toate problemele. Noi ne propunem să găsim probleme similare cu cele de aici în alte oraşe, comunităţi. Astfel, dacă o soluţie a mers bine într-un loc, o vom recomanda şi aici. Până la urmă, softul nu este cel care rezolvă problema, ci este omul“. „Satisfacţia cea mai mare va fi când se va astupa prima groapă“ Ideea acestui proiect a fost îndelung căutată de membrii echipei, care au dorit să facă ceva cât mai util: „Aveam de ales între game development, adică un joc, şi software development. Ne-am propus să facem ceva mai serios. Călin şi Andrei lucraseră împreună la mai multe proiecte şi am zis să ne adunăm toţi trei. De prin toamnă până târziu, în primăvară, am stat numai ca să căutăm idei, să vedem ce putem să face. Chestia cu harta tot apărea, era recurentă. Harta Iaşului! Una dintre problemele pe care le-am întâlnit a fost chiar că nu exista harta Iaşului pe net. Aceasta era o problemă informaţională. Ca o problemă reală, eu eram supărat cu drumurile şi mă gâdeam cum pot să rezolv asta. Văd o groapă şi dacă mi-ar fi uşor să semnalez, să nu trebuiască să completez un formular, să stau la o coadă, formularul acela să fie pierdut prin primărie. Dacă pot să evit birocraţia şi totuşi să identific problema şi să o aduc la cunoştinţa publică, a comunităţii. Ar fi fain şi cam de aici a pornit“, a spus studentul la Informatică. Echipa a studiat „piaţa“, însă ceva simlar nu prea a găsit. La un moment dat „am văzut un site «domnuleprimar.ro», dar acolo este doar un tabelaş. Se favorizează într-un fel interacţiunea, dar acolo nu ai contextul geografic, nu îţi este foarte uşor să adaugi problema, nu ştii cine îţi va răspunde, cât timp durează şi nici nu ai cum să vezi cum evoluează lucrurile. Pe noi ne interesează să se vadă când a apărut problema, cum au evoluat într-un cartier problemele, iar scopul final este să vezi harta oraşului, toată plină de «check-uri» verzi, de bife, cam la asta am vrea să ajungem“, a spus Adrian Buzgar, care a adăugat că, deşi proiectul este foarte complex, partea aplicabilă este cea mai importantă: „Pentru mine, satisfacţia cea mai mare o să vină în ziua în care o să reuşim să astupăm prima groapă, într-un drum, prin sistemul acesta!“. Proiectul Upcity este unic în lume. „Nu mai există ceva similar, din ce am văzut noi, la nivelul acesta de interacţiune. Probabil că acesta a fost şi unul din lucrurile care ne-au propulsat în competiţie. Este un sistem agil, se pliază pe multe lucruri, este inovativ şi uşor de folosit“, a spus Adrian Buzgar, adăugând că proiectul s-a pliat pe obiectivele de dezvoltare Milllenium Development Goals ale ONU. Studenţii sunt încrezători că acest proiect ar putea fi implementat de administraţiile locale: „Deja în Iaşi s-a adoptat acest proiect, luna aceasta sperăm să îl implementăm. Ideea este destul de aventuroasă, noi vrem să legăm, prin acest proiect, comunităţi care sunt la distanţe foarte mari. Platforma proiectului este foarte complexă. Celelalte proiecte cu care am concurat au fost foarte mult axate pe probleme medicale, pe când platforma noastră este extensibilă, am reuşit să o prezentăm ca atare şi s-a înţeles că ea are un potenţial mare. De asemenea, a contat foarte mult şi factorul de realism, faptul că aveam deja un parteneriat semnat cu Primăria Iaşi, că 400.000 de oameni vor beneficia de acest proiect“. Studenţii de la Iaşi, premianţi în fiecare an la Imagine Cup Sabin Buraga, mentorul echipei „Sytech“, cadru didactic al Facultăţii de Informatică de la Universitatea „Al. I. Cuza“, a spus că „proiectul UpCity a fost considerat de către membrii juriului ca fiind unul ce ilustreaza fidel dezvoltarea viitoare a societăţii la nivel global. De altfel, aceasta a fost şi tema principală a competiţiei Imagine Cup 2009. De asemenea, echipa „Sytech“ a dovedit juriului ca este o echipa solidă, compusă din veritabili profesionişti“. Referitor la faptul că aproape în fiecare an studenţii din Iaşi sunt printre câştigătorii Imagine Cup, Sabin Buraga a spus că „în cadrul secţiunii Software Design nu a câştigat nimeni din România până în prezent, desigur exceptând rezultatul extraordinar din acest an. Absolvenţii Facultăţii de Informatică s-au remarcat însă în cadrul altor secţiuni ale concursului. Cel mai important premiul a fost locul I la „Short film“, la ediţia Imagine Cup 2004, acordat absolvenţilor noştri Adrian Bărăgan şi Emilian Bărăgan, în colaborare cu Marius Pătrăşcan“. Aceştia au dovedit faptul că sunt profesionişti şi prin cariera de succes pe care o au în prezent, „din câte cunosc, Adrian ocupă poziţia de Technical Director, iar Emilian este Support Specialist la Microsoft România“, a spus Sabin Buraga. Un alt membru al echipei care a reprezentat România la Imagine Cup, Valy Greavu, acum cadru didactic la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) de la UAIC, a fost, la ediţiile din 2008 şi 2009, membru în juriul competiţiei. Despre succesul echipei „Sytech“, Valy Greavu consideră că „au avut un cumul de atuuri şi cel mai important este acela că au muncit enorm pentru a transpune o idee de o importanţă majoră în practică. Au avut aceea «nebunie tinerească» de a continua să muncească zi şi noapte pentru a face un produs software bun, funcţional şi mai ales extensibil. Un alt atu este acela al prezentării, prezentându-se cu stil şi rafinament în faţa juriului, vorbind o engleză perfectă, coordonându-se ca o echipă şi având răspuns la toate întrebările adresate de juriu. Au ştiut să accepte şi să transpună în aplicaţia lor ideile şi sugestiile mentorului lor, domnul Sabin Buraga, şi ale membrilor juriului de la Bucureşti. Au ştiut să arate juriului din finală că produsul lor este unul de viitor“. Valy Greavu crede că echipa ar putea „vinde aplicaţia lor unor primării din oraşe mult mai importante ale lumii“.