Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Reportaj Trei paşi necesari pentru a renunţa la fumat

Trei paşi necesari pentru a renunţa la fumat

Un articol de: Oana Nistor - 29 Mai, 2020

Ziua mondială fără tutun, marcată în fiecare an la 31 mai, urmăreşte să descurajeze consumul de ţigări sub orice formă de prezentare. Fumatul reprezintă principala cauză a cancerului pulmonar, iar la fumători probabilitatea apariţiei acestui tip de cancer este de 11 ori mai mare decât la nefumători. Lista cu efectele nocive şi chiar mortale ale fumatului activ şi pasiv este însă mult mai lungă, iar stoparea acestora pare la îndemână: renunţarea. Medicul specialist pneumolog Adina Manuela Alexa prezintă trei paşi necesari de urmat pentru a renunţa cu succes la fumat. 

Dependenţa de tutun este o boală, iar efectele fumatului asupra sănătăţii sunt multiple şi dintre cele mai nocive. Unele chiar mortale. Statisticile arată că fumatul reprezintă principala cauză a cancerului pulmonar și este responsabil pentru mai mult de 2/3 din decesele prin acest tip de cancer, la nivel global. În acelaşi timp, probabilitatea de apariție a cancerului pulmonar este de 11 ori mai mare la fumători și de 1,41 ori mai mare la nefumătorii expuși fumatului pasiv. Totodată, tuberculoza se agravează pe fondul consumului de tutun, iar riscul de a dezvolta astm este mai mare în cazul fumătorilor. Aceştia sunt de patru ori mai expuşi şi la bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), boală din cauza căreia, în 2015, la nivel global au decedat 3,2 milioane de persoane, cu 11,6% mai multe decât în 1990. Mai grav este că aproximativ 700 de milioane de copii, adică jumătate din populația globală a acestei categorii de vârstă, este expusă fumului de tutun din mediul înconjurător. În acelaşi timp, la nivel global, aproximativ 165.000 de copii mor înaintea vârstei de 5 ani din cauza infecțiilor respiratorii cauzate de fumatul pasiv. 

De asemenea, fumatul reduce speranţa de viaţă şi calitatea vieţii şi este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, care reprezintă principala cauză de deces în ţara noastră. 

Statisticile amintite nu reprezintă o noutate, iar persoanele care fumează sunt conştiente de riscurile la care se expun atât pe ei, cât şi pe cei din jurul lor. Şi totuşi, de ce nu pot renunţa la tutun? „Motivele sunt multiple. Unora le este greu să deprindă alte obiceiuri şi să umple golul acesta care era umplut cu o ţigară, alţii sunt influenţaţi de prieteni, iar multora le este teamă că ar putea să se simtă rău după ce renunţă. Cel mai greu este până faci primul pas, iar primul pas îl reprezintă în primul rând luarea deciziei: Da, de astăzi mă las de fumat”, ne-a spus dr. Adina-Manuela Alexa, medic specialist pneumolog la Policlinica „Providenţa” din Iaşi. 

Renunţarea bruscă, de cele mai multe ori câştigătoare

Pentru reuşita acestui plan, medicul a întocmit trei paşi de urmat: elaborarea planului de acţiune, consultarea unui specialist şi renunţarea bruscă. La început se va analiza viaţa de fumător: de ce fumează, care sunt situaţiile, persoanele, locurile, obiectele care cer o ţigară. „Un fumător să se gândească şi să identifice momentele când îşi aprinde o ţigară, mai ales că se întâmplă de multe ori acest lucru fără să conştientizeze gestul. Apoi va găsi un înlocuitor pentru fiecare tip de ţigară, însă trebuie să fie lucruri sau activităţi care îi fac plăcere. Este de dorit să-şi scrie planul pe hârtie şi să-l afişeze în locuri vizibile, iar dacă a mai încercat să renunţe, să-şi amintească ce anume l-a determinat să fumeze din nou, să se gândească cum va reacţiona într-o situaţie asemănătoare”, dezvăluie medicul.

Important este ca fumătorul să aleagă ziua nr. 1 fără tutun într-o perioadă nu foarte stresantă, accesibilă din punct de vedere psiho-social sau pur şi simplu când crede el că poate depăşi mai uşor acest moment. Totodată, medicul subliniază că, de cele mai multe ori, au câştig de cauză fumătorii care renunţă brusc la tutun. Şi ne explică şi de ce: „Indiferent dacă renunţi brusc la ţigări sau doar reduci numărul acestora, starea de sevraj nicotinic tot apare. Când însă doar reduci numărul de ţigări, rămân exact acele ţigări mai dragi, de care te desprinzi mai greu: ţigara de la cafea, de după masă, ţigara de nervi sau ţigara de bucurie. Cu alte cuvinte, păstrezi ţigările sociale, cele fumate împreună cu ceilalţi fumători, în pauze, sau pe cele care te ajută să marchezi anumite momente. Astfel, dependenţa psihică nu numai că nu scade, ci se accentuează, pentru că acele câteva ţigări rămase devin refugiul fumătorului şi, în acelaşi timp, recompensele lui: După toate astea, merit şi eu o ţigară. Renunţarea bruscă nu produce modificări biologice; componenţii fumului de ţigară sunt nişte intruşi în organismul uman, care produc dereglări diverse. În momentul în care aportul devine zero, diversele funcţii îşi revin la normal - mai repede sau mai încet, în funcţie de adaptabilitatea şi gradul de afectare a organismului”. 

Totuşi, cele mai multe persoane care reuşesc să renunţe definitiv la fumat sunt cele care, în demersul lor, consultă un specialist şi acceptă consilierea acestuia. „Chiar dacă nimeni nu poate renunţa la fumat în locul tău, chiar dacă medicul nu te poate determina să vrei cu adevărat să renunţi la fumat şi nici nu poate îndepărta întru totul disconfortul fizic sau psihic asociat renunţării la acest obicei, totuşi el te poate sprijini în momente şi acţiuni-cheie, precum găsirea unei motivaţii sau realizarea planului de acţiune prin sugerarea unor trucuri pentru depăşirea dependenţei comportamentale, corectarea unor idei sau atitudini greşite legate de perioada post-fumat, recomandarea unor metode de a parcurge mai uşor această perioadă”, a detaliat dr. Adina Manuela Alexa un alt pas important împotriva fumatului.

Specialistul poate prescrie produse medicamentoase pentru diminuarea simptomelor de sevraj nicotinic şi acordă suport în perioada post-fumat. „Semnele sevrajului sunt temporare şi se reduc pe zi ce trece deoarece neuronii încep să-şi revină, nemaifiind bombardaţi cu nicotină. Apogeul simptomelor neplăcute are loc în primele 3-6 zile de la ultima ţigară fumată şi de obicei acestea dispar după 2-4 săptămâni”, a mai spus medicul. 

Aşadar, renunţarea la fumat implică un tratament complex, ce îmbină consilierea psihologică de specialitate cu medicaţia (acolo unde este necesar). Intervenţia trebuie să fie personalizată şi adaptată nevoilor fiecărei persoane. 

Program naţional antifumat

Încă din 2007 se desfăşoară la nivel naţional, sub tutela Ministerului Sănătăţii, Programul Stop Fumat, coordonat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti şi susţinut cu ajutorul unei echipe de peste 60 de medici şi psihologi din peste 20 de oraşe din România. Programul Naţional Stop Fumat include o linie telefonică cu apel gratuit - TelVerde: 0800.878.673, consiliere psihologică privind renunţarea la fumat, sub forma unor întâlniri periodice cu un psiholog, respectiv acces la medicamente gratuite ce ușurează procesul de renunțare la fumat. „Orice persoană interesată de renunțarea la fumat poate apela această linie ca să intre în legătură cu un specialist pentru a primi mai multe detalii”, potrivit prezentării de pe pagina de internet a programului. Totodată, pe site-ul oficial https://stopfumat.eu/ pot fi găsite datele de contact ale centrelor de consiliere din ţară pentru renunţarea la fumat.

Citeşte mai multe despre:   fumatul  -   Policlinica Providența