Tumultul istoriei

Cu adevărat nu există loc, nici în țară, nici în lume, care să nu fie interesant! Chiar și un simplu sejur pe litoral, dacă nu te mulțumești doar cu băile de soare și de mare, îți poate purta pașii către un spectaculos sit arheologic, cum este cel din apropiere de Pomorie, în Bulgaria. Mai exact, cum stațiunea s-a tot extins, situl este acum practic în oraș. Vorbim despre un tumul funerar de pe vremea tracilor și romanilor care este unic în Balcani.

Pomorie, cândva sub numele grecesc Anchialos, apoi, pe rând, în funcție de stăpânire, Anchialus, Tuthom, Anhialo, Ahyolu, se află în sud-estul Bulgariei și este așe­zat pe o peninsulă stâncoasă îngustă, cam la jumătatea distan­ței dintre mai celebrele Burgas și Nesse­bar-Sunny Beach, pe malul lagunei ultrasaline Pomorie, cel mai nordic dintre Lacurile Burgas (e plin de lacuri pe acolo!). Are mai puțin de 14.000 de locuitori, dar o mulțime de turiști estivali.

Coasta de vest a Mării Negre a fost cucerită de romani sub Marcus Licinius Crassus în 29-28 î.Hr. Zidul fortificat din Anchialos a fost admirat și descris de marele poet Ovidiu în anul 9 d.Hr., în drum spre locul exilului său, Tomis. Orașul avea o populație tracică în secolul al VI-lea d.Hr., conform istoricului bizantin timpuriu Procopius. A urmat o istorie agitată, care a inclus invazia triburilor barbare din nord. Asaltul slavilor și avarilor din anul 584 a însemnat cucerirea Anchialosului, iar fortifi­cațiile sale au fost distruse. După 681 și formarea Primului Imperiu Bulgar la nord, orașul a jucat un rol important în conflictele dintre acesta și Imperiul Bizantin. Bătălia de la Anchialos din 20 august 917 a fost unul dintre cele mai mari succese militare ale țarului Simeon cel Mare, care a înfrânt forțele bizantine mult mai numeroase aflate sub conducerea lui Leo Phocas. Bulgaria a păstrat orașul până în 971, când bizantinii l-au recucerit pentru două secole.

La izbucnirea Războiului de Independență al Greciei (1821), o parte din reprezentanții orașului, preoții, precum și episcopul ortodox Eugenios au fost executați de au-toritățile otomane. În timpul Războiului ruso-turc din 1828-1829, Anchialos a fost capturat de forțele ruse la 11 iulie 1829 și deținut timp de un an.

În secolele XIX-XX, orașul și-a pierdut treptat cea mai mare parte din importanță pe coasta de sud a Mării Negre, în detrimentul dezvoltării rapide a Burgasului. S-a impus apoi drept centru de produc­ție de vin și sare și a fost redenumit Pomorie în 1934.

Un mormânt misterios

Tumulul mortuar este în vestul orașului Pomorie, aproape de drumul spre Burgas, și datează din secolele II-III d.Hr. Arheologii şi istoricii au ajuns la concluzia că a servit ca eroon (mausoleu) al unei familii bogate din Anhialos. Privit din afară este un mic deal, pe care te poți sui destul de ușor (un pic mai dificilă este coborârea...) și să admiri împrejurimile. Movila are 8 metri înălțime și diametrul de 60 de metri. Baza sa este eliptică, iar vârful este oarecum în formă de ou. Înăuntru intri printr-un coridor (dromos) lung de 22 de metri, ca să ajungi într-o cameră circulară cu un diametru de 11,6 metri și o înălțime de 5,5 metri. A fost construită din piatră și cărămidă. În centru există o coloană goală cu un diametru de 3,3 metri, care se lărgește în înălțime, arcuindu-se spre peretele exterior. Aici a existat cândva o scară în spirală care ducea spre suprafața movilei.

Jur-împrejurul camerei sunt cinci nișe în care se presupune că erau așezate urne și care acum servesc drept „vitrine” cu diferite exponate și explicații. Se presupune că pereții ar fi fost acoperiți cu desene, dar în prezent vizitatorii pot vedea doar urme de tencuială verde. Deși toată lumea îl știe de „mormântul trac”, unii istorici consideră că e mai degrabă un mormânt roman, căci o astfel de construcție - rotondă cu o coloană centrală maiestuoasă, în formă de ciupercă, se mai găsește doar la Mausoleul Împăratului Maxentius de pe Via Apia Antique din Roma, cunoscut și sub numele de „Mormântul lui Romulus”, după numele fiului său Valerius Romulus, înmormântat acolo.

Asemănările tumulului de la Pomorie cu mausoleul roman îl fac și mai rar ca sit arheologic. S-ar putea numi mausoleu roman, mai ales că e datat din vremea când pământurile respective erau romanizate, ca parte a provinciei Tracia a Imperiului Roman. În orice caz, este cel mai mare descoperit vreodată în Bulgaria și singurul de acest fel din Peninsula Balcanică. Nu au fost găsite vreodată oase, urne sau sarcofage. Mărimea sălii, prezența coloanei goale în mijloc, probabil altar-vatră, din interiorul acesteia sugerează ritualuri în cadrul cărora, se crede, preoții încercau să ghicească voia zeului Sabazios, care era numit Apollo în timpul zilei, urmărind puterea razelor care pătrundeau prin coloana goală, atunci când soarele ajungea la zenit. Iar când astrul zilei îşi ascundea lumina, aprindeau un foc și încercau să ghicească viitorul în jocul flăcărilor care scânteiau prin deschidere și se reflectau pe cerul nopții, ritual în care Sabazios devenea Dionysos...

Toate acestea sunt desigur presupuneri, care te fac să visezi cu ochii deschiși... Ceea ce trebuie neapărat spus este că, după 19 secole de existență, mormântul-tumul este minuțios restaurat și impecabil întreținut, chiar dacă, din câte am putut noi vedea, nu vine prea multă lume aici. Dacă din vârful movilei ai o perspectivă minunată a orașului Pomorie și a câmpurilor din jur, în camera mortuară e liniște și răcoare, chiar într-o zi caniculară, așa că poți reflecta netulburat la istoria atât de tumultuoasă a vecinilor noștri bulgari. Ca și a noastră, de altfel... Căci n-aveam cum să nu ne amintim de mormântul la fel de misterios și încă mai vechi de la Documaci, în Dobrogea, despre care „Ziarul Lumina” a scris acum trei ani.