Un secol de la sfinţire

Biserica, o copie a Bisericii „Sfântul Nicolae-Domnesc” din Iaşi, a fost ridicată în cinstea împlinirii a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, la fel cum şi sfântul lăcaş de închinăciune din capitala Moldovei a fost construit tot după 40 de ani de domnie a bine-credinciosului voievod moldovean Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Pe dealul Filaretului din Capitală, în apropiere de Arenele Romane şi mărginită de Parcul Carol, Biserica "Schimbarea la Faţă" străjuieşte Bucureştiul de mai bine de un secol. Decizia ridicării bisericii a fost luată, pe de o parte, pentru a aduce un omagiu regelui Carol I, dar şi ca un element simbolic pentru unirea celor două provincii, Moldova şi Ţara Românească, elementele de arhitectură moldovenească ce erau aduse în Bucureşti reprezentând simbolic unitatea culturală şi cultuală. "Biserica "Cuţitul de Argint", Parohia "Bărbătescu Nou", este ctitoria regelui Carol I, lucrările de zidire fiind începute în 1905. A fost ridicată în cinstea regelui Carol şi este o copie fidelă a Bisericii "Sfântul Nicolae-Domnesc" din Iaşi. Nu este întâmplătoare aceasta, deoarece regele Carol a dorit ca biserica să fie, pe de o parte, un monument istoric, dar şi o amintire a domniei lui Ştefan cel Mare, de la care trecuseră 400 de ani. Momentul în care a avut loc expoziţia jubiliară a fost unul fastuos, iar biserica reprezenta elementul central al acesteia", povesteşte părintele Gheorghe Popa, parohul Bisericii "Schimbarea la Faţă" - Cuţitul de Argint.

O cruce mare din piatra, datată 1677, a lui Antonie Ruset, având ornamente şi inscripţii chirilice, sculptată de Radu zugravul, din vremea domnitorului Antonie din Popeşti, montată lângă biserică, stă şi acum mărturie a expoziţiei dedicată regelui Carol.

Anterior, aici a mai existat o biserică mai mică, fără turlă, acoperită cu şindrilă, ce a fost construită la 1796. A fost reparată de mai multe ori, însă până la urmă s-a decis demolarea ei întrucât nu mai prezenta siguranţă, fiind la un moment dat şi încinsă cu chingi de fier care să îi ţină zidurile. Astfel că noul lăcaş de închinăciune era şi necesar bucureştenilor din această zonă.

Noua biserică, de zid solid, a fost construită după planurile arhitectului Ghika Budeşti şi a fost pictată în interior de pictorul Costin Petrescu, cel care a pictat şi Ateneul Român. Din păcate însă, pictura nu s-a păstrat, deoarece a fost afectată de un grav incendiu, din care doar catapeteasma a rămas neafectată, restul interiorului fiind distrus.

Lucrări capitale la sfântul lăcaş de închinăciune s-au făcut după 1992, când s-au repictat fresca la interior şi o parte din firidele exterioare, lăcaşul de închinăciune fiind resfinţit pe 14 februarie 1993 de către patriarhul Teoctist.

Liturghie şi filantropie

Pe lângă programul liturgic, în Parohia "Schimbarea la Faţă" sunt desfăşurate şi ample programe sociale, culturale sau filantropice. Cel mai recent exemplu este colecta organizată pentru persoanele afectate de inundaţii. Oamenii cu suflet din parohie au pus mână de la mână şi au venit în sprijinul semenilor lor aflaţi în suferinţă. În plus, acum sunt în lucru actele pentru înfiinţarea unei asociaţii neguvernamentale sub tutela căreia vor fi desfăşurate acţiunile caritabile.

„Acum suntem în ultima etapă de înfiinţare a unei asociaţii ce se va ocupa de acţiunile caritabile din parohie. Acum aşteptăm să vină actele şi să începem oficial. Principalul scop al acesteia este ajutarea săracilor, a oamenilor în vârstă, dar şi a celor care nu se pot deplasa", spune părintele paroh.

Printre activităţile desfăşurate de parohie se numără şi pelerinajele organizate la bisericile şi mănăstirile din jurul Bucureştiului, unde cei interesaţi au putut vizita sfintele lăcaşuri de închinăciune din jurul Capitalei.

De asemenea, părintele paroh a organizat biblioteca şi arhiva parohiei, documentele şi cărţile fiind depozitate în mod organizat, în încăperi proprii de către personal de specialitate.

Programul de hram

Întrucât astăzi este hramul bisericii, preoţii slujitori, împreună cu Comitetul şi Consiliul Parohial, au pregătit această zi aşa cum se cuvine.

„De sărbătoarea Schimbării la Faţă, când sfânta noastră biserică îşi sărbătoreşte hramul, săvârşim seara Vecernia, apoi Litia, iar dimineaţă facem Utrenia şi Sfânta Liturghie. La final organizăm o agapă frăţească, deoarece am considerat că este bine ca toţi cei care vin la slujbă să primească o masă caldă, ca semn de bucurie şi împărtăşire a dragostei frăţeşti. La slujbă am invitat mai mulţi preoţi şi oficialităţi, pentru că este un moment important pentru viaţa comunităţii noastre", a declarat părintele Gheorghe Popa, parohul Bisericii "Schimbarea la Faţă".

În plus, credincioşii apropiaţi bisericii au venit în ajutor încă de zilele trecute, dând o mână de ajutor treburilor gospodăreşti şi înfrumuseţării sfântului lăcaş de închinăciune.

Planuri de viitor pentru Biserica „Schimbarea la Faţă”

Anul acesta au început lucrările de reparare a casei parohiale, iar din septembrie vor începe lucrările de restaurare a picturii exterioare a bisericii, urmând ca la final să aibă loc un eveniment important pentru viaţa comunităţii, la care să fie invitate şi diferite personalităţi. "Am discutat deja cu pictorul şi începând cu luna septembrie începem lucrările de restaurare a picturii exterioare. Apoi, în luna decembrie vom organiza un eveniment mai amplu, pentru că se şi împlinesc 100 de ani de la sfinţirea bisericii. Ar fi o mare bucurie pentru noi dacă ar putea veni şi Preafericitul Părinte Patriarh să ne binecuvânteze lucrările. Atunci îl vom avea invitat pe regele Mihai, ca urmaş al regelui Carol I, cel în cinstea căruia a fost ridicată biserica, precum şi diferite oficialităţi", a adăugat părintele paroh Gheorghe Popa.

De asemenea, tot în perioada următoare va apărea şi o monografie a bisericii, deja fiind scoase din arhive documentele, urmând ca informaţiile să fie sistematizate în cadrul unei lucrări.

Ce înseamnă „Cuţitul de argint”

Deşi hramul bisericii este "Schimbarea la Faţă", biserica este cunoscută drept "Cuţitul de Argint" sau "Bărbătescu Nou". Numele "Bărbătescu Nou" vine de la împărţirea Parohiei "Bărbătescu" în două, parohia nou-înfiinţată primind acest nume. Numele de "Cuţitul de argint" vine de la o practică mai veche a preoţilor slujitori de aici, care citeau rugăciunile pentru bolnavi fiind folosită şi Sfânta Copie, cea cu care se pregătesc părticelele pentru Sfânta Împărtăşanie. Preoţii dinainte citeau rugăciuni speciale pentru persoanele bolnave, apoi în mod simbolic înţepau cu Sfânta Copie pe cei aflaţi în suferinţă.