Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
Urmaşii lui Einstein de la Colegiul „Mihai Viteazul“
▲ Daniel-Octavian Rizea şi Cosmin-Gabriel Dinu sunt elevi ai Colegiului Naţional „Mihai Viteazul“ din Capitală şi, în acelaşi timp, inventatori medaliaţi cu aur la Concursul Internaţional InfoMatrix ▲ Invenţiile celor doi tineri de 18 ani, un microscop virtual şi un dispozitiv de îngrijire online a animalelor de casă, sunt construite cu ajutorul calculatorului şi al accesoriilor acestuia: „Ne-am imaginat un dispozitiv gen microscop, cu diferenţa ca reglajul microscopului să nu mai fie făcut manual, ci prin intermediul calculatorului“, a început explicaţiile Daniel Rizea ▲ „Virtual pet care“, cea de-a doua invenţie a liceenilorde la „Mihai Viteazul“, este un dispozitiv mult mai sofisticat, destinat îngrijirii animalelor de casă în lipsa stăpânilor ▲
Ambii liceeni fac parte din generaţia celor care nu au cunoscut restricţiile impuse de regimul dictatorial al soţilor Ceauşescu, Daniel şi Cosmin având doar câteva luni de viaţă la momentul când românii s-au răzvrătit şi au ales libertatea. Daniel Rizea este pasionat de baschet, matematică şi fizică, iar Cosmin Dinu, de asemenea, de fizică, dar iubeşte şi mersul pe bicicletă şi drumeţiile montane. Împreună fac o echipă excelentă, se completează şi s-au apucat de invenţii. Legat de acest subiect, Daniel ne-a spus: „Pentru noi, Albert Einstein a fost şi este una dintre cele mai fascinante personalităţi din istoria fizicii. Cât despre dorinţa noastră de a descoperi lucruri noi, ea are la bază curiozitatea îmbinată cu perseverenţă şi credinţa că vom reuşi. Într-una din cărţile pe care le-am lecturat despre Einstein, am descoperit modul în care a luat naştere teoria relativităţii. Ideea i-a venit prima oară la vârsta de 16 ani: «Cum ar fi» se întreba el, «să alergi paralel cu o rază de lumină, cu viteza luminii?». Einstein a continuat să se joace cu această întrebare, timp de 10 ani şi, cu cât se juca mai mult, apăreau alte, şi cu fiecare nouă întrebare, el se apropia şi mai mult de adevăr. Având mai multă încredere în intuiţia sa decât în legile acceptate ale fizicii, Einstein şi-a imaginat cu multă îndrăzneală un univers care să-ţi permită să-ţi vezi reflexia într-o oglindă, chiar şi atunci când te afli pe o rază de lumină. Mulţi ani mai târziu însă viziunea lui s-a transformat într-o teorie matematică şi totul nu din rigurozitate matematică, ci din instinct. Pentru noi, ca şi pentru Einstein, invenţia nu este neapărat produsul unei gândiri logice, doar produsul final trebuie să fie logic-structurat. El credea că se poate stimula gândirea ingenioasă. Acest tip de gândire neconvenţională ne caracterizează pe noi şi invenţiile noastre“, a încheiat Daniel. Microscop virtual cu aplicaţie în medicină Primul proiect al celor doi tineri isteţi a fost prezentat în mai 2006, la Concursul Internaţional InfoMatrix, concurs ce s-a desfăşurat la Palatul Parlamentului. Competiţia a avut patru secţiuni: Programare, Computer Art, Digital Content şi Hardware Control. „În opinia noastră, Hardware Control este cea mai complexă secţiune, deoarece constă în realizarea unui dispozitiv care să poată interacţiona cu un calculator, ceea ce implică în mare parte electronica, însă şi programarea şi realizarea unei interfeţe grafice“, ne-a explicat Cosmin. „Ideea de a realiza un microscop virtual ne-a venit în timpul unei ore de biologie în care studiam celulele din cadrul unei plante. Pentru o lecţie cât mai completă, doamna noastră profesoară a realizat şi un exponat ce a fost pus sub microscop, după care ne-a invitat pe toţi (32 de persoane) să vizionăm exponatul microscopic. Nu a fost timp efectiv pentru toţi să vedem acea probă, astfel încât noi ne-am imaginat un dispozitiv gen microscop, cu diferenţa că reglajul microscopului să nu mai fie făcut manual, ci electric, prin intermediul calculatorului, iar imaginea preparatului să fie disponibilă întregii clase, prin utilizarea unui proiector, astfel fiecare elev având posibilitatea să urmărească imaginea preparatului microscopic. După această primă utilitate, am extins uzul şcolar al acestui dispozitiv la un nivel mai înalt. Microscopul virtual poate fi folosit, de asemenea, şi în medicină. Spre exemplu, pentru a determina dacă un ţesut este sau nu canceros, proba de ţesut trebuie trimisă unui specialist. Ce se întâmplă acum dacă acel specialist se află la sute de km depărtare? Prin intermediul microscopului virtual, specialistul accesează dispozitivul de la distanţă prin intermediul unei adrese de web internă şi astfel vede imaginea celulei transmisă la km depărtare prin intermediul internetului, ba, şi mai mult, are acces complet la dispozitiv, poate ajusta distanţele focale ale lentilelor, adică poate mări sau micşora imaginea formată“, ne-a explicat, plin de entuziasm, Daniel. Durata de construcţie a proiectului a fost de aproximativ 2 luni, dar trebuie ţinut cont de faptul că au făcut totul în timpul liber. Dar au depus efort şi au reuşit amândoi să treacă de preselecţia, la care au participat peste 30 de ţări cu un număr de peste 400 de proiecte la toate secţiunile, iar la final au obţinut medalia de aur. „Virtual pet care“ Cel de-al doilea proiect realizat de Cosmin şi Daniel s-a încadrat tot la secţiunea Hardware Control, fiind premiat tot cu medalia de aur. „Ideea de plecare a proiectului a venit din faptul că amândoi avem animale de casă, însă deoarece suntem foarte ocupaţi, era destul de greu să avem grijă de ele. În plus, atunci când vroiam să plecăm în vacanţă cu familia, nu le puteam lua cu noi şi trebuia să găsim un vecin sau o cunoştinţă care să aibă grijă de ele. Şi atunci am avut ideea să construim un dispozitiv care să aibă grijă automat de ele, atunci când noi suntem plecaţi şi, în acelaşi timp, să poată fi şi controlat de la distanţă, încât să putem să le supraveghem. Am hotărât să exemplificăm pe o colivie, deoarece eu am un peruş, pe nume Mitică“, ne-a povestit Cosmin. Dispozitivul lor, numit „Virtual pet care“, asigură necesităţile de bază pentru orice animal de casă: oferă mâncare, le schimbă apa, le face curăţenie şi le eliberează din colivie sau cuşcă, încât să se poată „dezmorţi“, atunci când stăpânul este plecat o perioadă mai îndelungată de timp. „Dispozitivele pentru fiecare dintre aceste funcţii au fost realizate în totalitate de noi şi sunt conectate la o „unitate de comandă“, care conţine circuitele de control. Aceasta, la rândul ei, poate fi conectată la un computer, la fel de uşor ca o imprimantă sau un scanner. Colivia trebuie conectată, de asemenea, la o priză şi nu foloseşte direct tensiunea generată de placa de bază a calculatorului, ceea ce face ca dispozitivul să fie foarte sigur din punct de vedere electric. În cazul în care apare o variaţie de tensiune sau un scurtcircuit, calculatorul nu este afectat. Mai mult, acest dispozitiv permite posesorului să îşi supravegheze animalul de casă, printr-un webcam ataşat coliviei. Pentru papagali am conceput şi un program de „antrenament“ prin care posesorul să îşi poată înregistra anumite cuvinte, şi apoi, prin intermediul aplicaţiei noastre, să programeze „ore de exerciţii“ în care vor fi repetate acele cuvinte ale papagalului - în acest fel papagalul poate fi învăţat să vorbească, chiar dacă el nu are timp disponibil încât să îi repete zilnic cuvinte“, ne-a explicat Daniel. Principalul avantaj al aplicaţiei lor este acela că posesorii de animale îşi pot îngriji micii prieteni oriunde s-ar afla în lume. Acest lucru este posibil, deoarece „interfaţa“ dispozitivului a fost gândită ca o aplicaţie web, asemănătoare unui serviciu de mail pe care fiecare posesor de colivie se loghează cu un nume şi o parolă. Odată intrat în aplicaţie, utilizatorul va putea accesa webcam-ul pentru a-şi vedea animalul şi va putea executa comenzi în timp real, prin intermediul unor butoane destinate special. De exemplu, va putea vizualiza timpul de hrănire. ▲ Olimpici la fizică şi medaliaţi cu aur la InfoMatrix Daniel este olimpic naţional la fizică din clasa a IX-a, iar în acest an aşteaptă cu nerăbdare să participe din nou la Faza Naţională a Olimpiadei de Fizică, ediţia 2007-2008, iar de curând a obţinut atestatul internaţional de cunoaştere a limbii germane. Cosmin este olimpic naţional la fizică din clasa a VII-a, şi aşteaptă şi el, ca şi colegul său, participarea la faza naţională din acest an a olimpiadei de fizică, iar împreună au obţinut două medalii de aur, la cele două ediţii internaţionale ale concursului InfoMatrix. Şi pentru că astfel de tineri nu puteau rămâne neobservaţi, am stat de vorbă şi cu diriginta lor, care ne-a spus numai lucruri interesante despre ei: „Nu e o întâmplare că au reuşit să obţină premii consecutiv. Sunt nişte elevi excepţionali, inteligenţi, sociabili şi cu o imaginaţie debordantă. I-am simţit de la început că sunt altfel. Impresionant la invenţiile lor este faptul că ambele proiecte au fost realizate din componente comune, gen o carcasă de scanner, cameră web comună. Am fost alături de ei şi pot spune că fac parte din echipa lor. Tot ce le doresc este să îşi păstreze în continuare entuziasmul, pentru că entuziasmul îi face atât de speciali“, ne-a mărturisit Mioara Gheorghe, diriginta şi profesoara lor de informatică.