Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Urmaşii răzeşilor lui Ştefan cel Mare şi Sfânt de la poalele Măgurii Cornilor
Urmaşii răzeşilor Moldovei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, puşi de strajă la poalele Măgurii Cornilor, împovăraţi de ani, înţeleg acum să-şi apere hotarele prin ruga lor smerită. La fiecare sărbătoare, bătrânii, căci ei formează comunitatea ocrotită de „Fiul Tunetului“, Sfântul Evanghelist Ioan, şi de Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, Înaintemergătorul celei de a doua veniri a Domnului, îşi pleacă genunchii în modesta bisericuţă de lemn.
Biserica satului Corni din comuna Bodeşti, judeţul Neamţ (Protopopiatul Piatra Neamţ), a fost translată aici de către fiicele serdarului Kălinău, Smaranda şi Frusina, în anul 1854-1855, din satul Muncel, judeţul Roman. Ctitorită de Ancuţa Sturza, biserica are hramul „Sfântul Ioan Bogoslov (Evanghelistul)“ şi este înregistrată pe lista monumentelor istorice din lemn. Bisericuţa păstrează şi câteva obiecte cu valoare istorică, cum ar fi pomelnicul de lemn al familiei serdarului Kălinău (datat 25 iunie 1819), mai multe mineie din 1805-1806 sau icoana pe hârtie a Sfântului Ioan Evanghelistul, realizată în cărbune.
Construită din grinzi de stejar îmbinate în „coadă de rândunică“, bisericuţa din Corni este aşezată pe temelie de piatră, zidită şi tencuită, fiind acoperită cu şindrilă. La interior este îmbrăcată în rigips, iar la exterior este placată cu lambriu din lemn.
În decursul timpului, sfântul lăcaş a suferit mai multe intervenţii şi reparaţii, dar reparaţia capitală a început în anul 2002, sub coordonarea actualului paroh, părintele Nicolae Capşa, şi a presupus restaurarea iconostasului, înlocuirea pardoselii, realizarea unor strane noi, înfrumuseţarea sfântului lăcaş cu noi obiecte de cult, restaurarea sfintei mese, recondiţionarea pridvorului şi a uşii de stejar, izolarea termică a pereţilor, realizarea unui sistem complet de termoficare, construirea unui grup sanitar modern, reconsolidarea fundaţiei şi placarea cu piatră, reabilitarea casei de prăznuire, alimentarea cu apă curentă, ridicarea unei noi clopotniţe, a unui altar de vară pentru slujbele hramurilor bisericii, construirea porţilor din lemn masiv de stejar şi a altor construcţii aferente. „Printre ctitorii acestei ample lucrări de restaurare îl amintim pe părintele Iustin Pârvu de la Mănăstirea Petru Vodă“, spune părintele Capşa, care o are alături, în misiunea preoţească, pe prezbitera Anemona, artist plastic, cu ajutorul căreia s-au realizat toate proiectele de restaurare şi construcţie ale parohiei.
Truda modestei comunităţi, ce numără 138 de suflete, a fost binecuvântată în cadrul slujbei de resfinţire a bisericii, în ziua de 20 iulie 2010, oficiată de Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, alături de 30 de preoţi şi câteva sute de credincioşi. Atunci biserica a primit şi hramul „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul“.
Frumoasele procesiuni de pe Dealul Crucii
Alături de zilele de sărbătoare prilejuite de hramurile bisericii, alte momente de bucurie în viaţa comunităţii le constituie procesiunile. În Joia Mare are loc procesiunea cu Sfânta Cruce, de la bisericuţă până la Dealul Crucii. Cele 12 sfinte evanghelii se citesc la fiecare popas pe care enoriaşii îl fac până în culmea dealului. „Dealul acesta şi-a primit denumirea în urma unei alunecări de teren de 50 de metri, în formă de cruce. Aici dorim să ridicăm şi un paraclis cu hramul Înălţării Sfintei Cruci. Fundaţia am turnat-o deja“, ne lămureşte părintele paroh. O altă procesiune se face cu icoana Maicii Domnului, în Postul Adormirii Maicii Domnului, de la biserică până la acelaşi Deal al Crucii. „Aceste procesiuni le-am iniţiat din dragoste pentru Sfânta Cruce şi pentru Maica Domnului, dar au şi un scop misionar, întrucât în localitate sunt şi membri ai cultului adventist“, precizează părintele paroh.
De asemenea, se mai oficiază slujba Acatistului Sfintei Cruci, în Duminica a III-a a Postului Mare, şi slujba Aghezmei, pe 14 septembrie, pe culmea aceluiaşi deal. Slujba Aghezmei se mai oficiază şi la slujbele hramurilor celor două troiţe ale parohiei, „Pogorârea Sfântului Duh“ şi „Sfânta Ana“ (9 septembrie). Parohia mai are încă două troiţe, una închinată Sfintei Treimi, ce datează din 1951, care va fi cuprinsă într-un proces de restaurare, şi cealaltă închinată Sfântului Vasile, care acum se construieşte.
Complexului bisericesc şi troiţelor satului li se adaugă casa parohială, ridicată între anii 2004-2006, pe terenul donat de dascălul bisericii, Ioan Buduroi, trecut la Domnul.
În amintirea răzeşilor căzuţi la Valea Albă
„Sunt foarte puţini tineri în parohie, până în 15 copii, de la 1 an până la 18 ani. O categorie aparte o reprezintă bătrânii singuri şi bolnavi, pe care îi vizităm periodic. Încercăm să le fim alături şi din punct de vedere material, dar şi sufletesc. Pentru ei, cel mai important este să-i asculţi. Şi pentru că preotul este şi duhovnicul, păstorul lor, există o deschidere şi o sinceritate maximă şi o lucrare frumoasă pe filieră sufletească, care nu se realizează de multe ori nici cu proprii copii. În iarna aceasta au căzut la pat câţiva dintre bunicuţii noştri şi am mers la ei, împreună cu un credincios sau cu soţia, şi le-am citit Paraclisul Maicii Domnului. Îi cercetăm şi pe patul spitalului“, mărturiseşte pr. paroh, care ne povesteşte cât de mult contează pentru ei să îşi vadă preotul din sat la spital, chiar dacă îl au acolo pe preotul misionar al spitalului. Părintele încearcă să le cultive nădejdea şi credinţa în ajutorul lui Dumnezeu. I-a fost mai greu la începutul pastoraţiei, când, după cum însuşi ne-a mărturisit, cu greu găsea o carte de rugăciuni sau o Biblie ortodoxă în casele enoriaşilor.
Un eveniment deosebit în viaţa parohiei este prilejuit de sărbătoarea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. „În prima duminică a lunii iulie săvârşim Vecernia cu Acatistul Sfântului Ştefan cel Mare, urmate de o agapă creştină şi un program de poezii şi cântece patriotice, în amintirea răzeşilor căzuţi în apropiere, la Valea Albă. La acest eveniment participă mulţi tineri“, spune părintele paroh.
Pr. Nicolae Capşa, bucovinean la origini, din Câmpulungul Moldovei, a iniţiat totodată în parohie un program de rivigorare a tradiţiilor şi portului popular. A început prin pelerinajele organizate în Bucovina. În acest proiect îi are alături pe câţiva tineri din Piatra Neamţ, iubitori de tradiţii populare.
Parohul de la Corni îşi doreşte, de asemenea, motivarea şi susţinerea unor familii tinere de creştini din oraş pentru a repopula satul, proiect care a demarat deja. O altă dorinţă, care prinde contur, este iniţierea unei şezători lunare pentru promovarea produselor artizanale, precum şi organizarea unor seri religios-culturale şi a unei tabere găzduită de parohie.
În aproape toate duminicile se editează şi o foaie parohială, care cuprinde cuvinte de învăţătură şi programul slujbelor, iar în perioada posturilor se citeşte zilnic Psaltirea, prin rotaţie, la care se adaugă lecturarea unor cuvinte de învăţătură, de către credincioşi, din cărţile bibliotecii parohiale.
