Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Vindecări şi bucurii de la Sfântul Nicolae
Centrul vechi al Capitalei. Peste tot, bannere luminoase ale cluburilor, restaurantelor sau ale diferitelor magazine şi multă lume agitată care umblă de colo-colo pe căile întortocheate ale vechii cetăţi pentru a afla şi a se bucura de o clipă de răgaz. Dar în tot furnicarul acesta au rămas de veacuri şi câteva biserici, prezenţe pline de liniştea mult-căutată în toate vremurile şi timpurile.
Între bisericile ce s-au păstrat în această zonă a oraşului se află şi lăcaşul din "dealul" Şelarilor, închinat Sfântului Ierarh Nicolae. Nimeni nu pleacă nemângâiat Icoana Sfântului Ierarh Nicolae ce se află în această biserică are o vechime de peste patru secole, fiind atestată încă din 1664. Originea ei nu se ştie, restauratorii Muzeului Naţional de Artă al României presupun că a fost adusă de monahi greci sau a fost lucrată de meşteri autohtoni. "Ne bucurăm de cei care vin să ia binecuvântare de la Sfântul Nicolae, mai ales că am consemnat atâtea minuni săvârşite, pe care le-am înaintat Centrului eparhial. Sunt tămăduiri de boli, precum nea Ion, credinciosul nostru de la pangar, numeroase cazuri de tinere femei care, din cauza avorturilor din adolescenţă, nu puteau avea copii, în ciuda feluritelor tratamente din ţară sau străinătate, dar aceasta până ce s-au rugat Sfântului Nicolae să primească iertarea, vindecarea şi dobândirea de prunci. De asemenea, au fost cazuri de persoane posedate de diavol care astăzi revin să aducă mulţumiri Bunului Dumnezeu şi Sfântului Nicolae pentru vindecare", a precizat pr. paroh Grigore Andronescu. Un hram cu bucurii pentru cei mici şi pentru cei mari Pentru ziua hramului, urmând exemplul "părintelui săracilor şi bunului dăruitor", la Parohia "Sfântul Nicolae" -Şelari s-au pregătit 400 de pachete cu alimente pentru credincioşi şi alte pachete pentru aproximativ 100 de copii spre a-i bucura de ziua lui Moş Nicolae. "Facem aceste ofrande pentru copilaşi nu numai de Moş Nicolae, ci şi la Crăciun şi la Paşti, pentru că dorim ca ei să cunoască dragostea şi dărnicia Sfântului Nicolae şi astfel să revină şi să-i mulţumească. Aşteptăm cu aceeaşi dragoste atât la hramul bisericii, cât şi la celelalte slujbe religioase, pe cei care au nevoie de mila şi ajutorul lui Dumnezeu prin sfinţii Lui, încredinţaţi fiind şi de vechea vorbă a românului: "Nimeni nu pleacă cu mâna goală!", adică nu pleacă nemângâiat", a mai spus pr. Grigore Andronescu. Vindecat de Sfântul Nicolae Nenumărate sunt şi minunile săvârşite prin rugăciunile celui numit de credincioşi "cercetătorul celor necăjiţi", "limanul cel lin al celor necăjiţi" sau "părintele săracilor şi bunul dăruitor". Cu această nădejde a venit acum 16 ani nea Ion, cum este cunoscut de către cei care vin la Biserica "Sfântul Nicolae" - Şelari, bolnav fiind de meningită, o infecţie a membranelor care învelesc creierul şi măduva spinării, a cărei netratare sau diferitele forme de manifestare pot duce la apariţia unor sechele ale creierului sau chiar la pierderea vieţii. "Două luni am stat în spital. Doctorii au făcut tot ceea ce le-a stat în putinţă, iar în momentul ieşirii din spital, un doctor mi-a spus: "Să te duci la o biserică să te rogi, că numai singurul Dumnezeu te mai poate face bine. Eu ţi-am făcut tot tratamentul de care era nevoie, nu am ce să-ţi mai fac"", mărturiseşte cu emoţie Ion Rusu. În acea clipă a venit la această biserică şi, deşi soţia dânsului lucra la pangar, s-a dus direct la icoana Sfântului Nicolae din Biserica Şelari. "Când am urcat a doua treaptă de la intrarea în biserică, am auzit o voce de bărbat: "Fiule, dacă vei veni la această biserică, te vei face bine". Şi în loc să mă opresc la soţia mea, care era la pangar, m-am dus direct la icoana Sfântului Ierarh Nicolae, m-am aşezat cu mâna pe rama icoanei şi iar am auzit o voce deasupra capului: "Dacă vei veni la această biserică, te vei face bine". Atunci am lăsat mâinile jos, m-am uitat sus şi am văzut ochii Sfântului Nicolae cum au clipit de trei ori şi buzele, asemenea, s-au mişcat de trei ori. Apoi am simţit o căldură în creştetul capului şi multă apă rece mi-a curs pe spate". De atunci, nea Ion nu a mai avut nevoie de vreun tratament şi drept mulţumire se află la această biserică, îngrijindu-se de diferite lucrări gospodăreşti. Ctitorie regală Parohia "Sfântul Nicolae" -Şelari din Protoieria III Capitală este ctitorie a paharnicului Şerban II Cantacuzino şi a altor negustori, sin Drăghici Cantacuzino vel spătar, Iorgu Staroste şi Apostol Lazăr. Aceasta a fost ridicată între anii 1699 şi 1700 pe locul unei mai vechi biserici de lemn a breslei şelarilor. Infiltraţiile de apă, cutremurele şi marele incendiu din 1847 au cauzat numeroase fisuri sfântului lăcaş de cult, iar o nouă calamitate naturală putea provoca dărâmarea. Meşteşugari din breasla lumânărarilor, bumbăcarilor şi bărbierilor nu au îndurat această eventuală pierdere şi şi-au asumat reconstrucţia bisericii în anul 1860. După câţiva ani, lucrările au stagnat. În acea perioa-dă, în Bucureşti, multe erau bisericile ce aveau nevoie de restaurare sau lucrări de reconstrucţie, dar un ajutor semnificativ pentru continuarea lucrărilor de la această biserică a venit din partea Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta, care au adus şi sculptori pentru realizarea jilţurilor regale şi a celui arhieresc. Moştenirea acestui monument eclesiastic este deosebită şi datorită păstrării picturii lui Gheorghe Tattarescu ce poate fi admirată şi astăzi.