A reapărut rujeola în România

Debutează cu erupții cutanate și cu manifestări asemănătoare unei răceli. Este vorba despre rujeolă, denumită și pojar, considerată cea mai gravă boală a copilăriei, dar care îi poate afecta și pe adulți. Dacă nu este tratată corespunzător, rujeola poate duce la complicații foarte grave sau chiar la deces. Circa 160.000 de copii din întreaga lume mor anual din cauza rujeolei.

În timp ce pandemia de COVID-19 captează atenția, în România au reapărut cazurile de rujeolă. Însă, spre deosebire de infecția cu noul coronavirus, împotriva rujeolei există deja un vaccin, de aceea medicii îi sfătuiesc pe părinți să-și vaccineze copiii, chiar și în această perioadă a pandemiei. Imunizarea insuficientă a declanşat, în ultimii ani, epidemii de rujeolă în întreaga lume, inclusiv în țara noastră. Din 2016 și până în prezent, în România, această boală a provocat 64 de decese și circa 20.000 de îmbolnăviri. Numai în ultima săptămână a lunii aprilie au fost înregistrate 119 cazuri noi de rujeolă, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Rujeola este o boală virală, transmisibilă pe cale respiratorie, de aceea este bine să aerisim încăperea imediat după ce a strănutat sau a tușit cineva. Cei mai afectați sunt copiii nevaccinați, însă nici adulții nu sunt feriți. În cazul acestora din urmă, rujeola evoluează în forme mai grave decât la copii. Potrivit statisticilor, un bolnav din patru are nevoie de spitalizare, iar rata deceselor este de 1 la 1.000.

Evoluția rujeolei durează cam trei săptămâni. Perioada de incu­bație este de 10-11 zile, după care apar primele simptome: febră foarte mare, stare generală proastă, oboseală, dureri de cap, lipsa poftei de mâncare și, uneori, greață sau vărsături. Este perioada cea mai dificilă pentru bolnav, care durează 3-4 zile. Apar apoi pete roșii pe piele, întâi în spatele urechilor, după care erupția se extinde treptat pe tot corpul și dispare după încă o săptămână. 

Complicațiile apar însă în perioada de convalescență, pentru că imunitatea este practic distrusă de virusul rujeolic, ceea ce crește vulnerabilitatea organismului în fața altor infecții. 

Un studiu realizat anul trecut de cercetătorii olandezi de la Insti­tutul Universității din Amsterdam a scos în evidență faptul că rujeola provoacă o așa-numită „amnezie imunologică”, adică sistemul imunitar „uită” cum să răspundă la infecţiile cu care s-a confruntat înainte. La unii bolnavi, efectul este atât de puternic, încât este similar cu administrarea unor medicamente imunosupresoare puternice. 

Persoanele care au avut rujeolă îşi recapătă treptat imunitatea pierdută, pe măsură ce intră din nou în contact cu diverse bacterii și virusuri. Este un proces care poate dura chiar și câțiva ani, timp în care riscul unor complicaţii severe este foarte ridicat. Cele mai frecvente sunt cele respiratorii: laringită acută obstructivă, bronșite purulente, pneumonie. În cazul pacienților care au avut tuberculoză se reactivează leziunile tuberculoase. Rujeola poate evolua și către complicații neurologice: diferite forme de encefalită, chiar și forma sclerozantă, care poate să apară și după zece ani. La gravide, rujeola poate provoca diverse malformații sau chiar moartea fătului, avort spontan sau naştere prematură.

În România, episoadele epidemice de rujeolă apar în general primăvara și toamna.

(Ileana Marin)