Stilul de viață, rol important în sănătatea viitorilor copii

Sănătatea a fost celebrată, la nivel mondial, în 7 aprilie, în cadrul Zilei Internaționale a Sănătății, iar tematica principală care va da suflul acestui an vizează sănătatea mamei și a nou-născutului, denumirea oficială a campaniei fiind „Healthy beginnings, hopeful futures” (Începuturi sănătoase, viitoruri pline de speranță). Sănătatea mamei și cea a nou-născutului sunt interdependente într-o măsură foarte mare, statusul nutrițional, accesul la servicii medicale și sprijinul fizic și emoțional jucând un rol deosebit de important în acest sens.

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, circa 260.000 de femei își pierd viața, anual, în timpul sarcinii sau în timpul nașterii, peste 2.000.000 de bebeluși se nasc morți, iar alți 2.000.000 mor în prima lună de viață. În plus, 3-4% dintre nou-născuți prezintă un defect congenital, corelat cu o deficiență mintală sau fizică.

Pe tot parcursul vieții intrauterine, noul organism apărut în urma fertilizării depinde în totalitate de nutrienții proveniți de la mamă. De la începutul existenței sale, din stadiul de celulă-ou sau zigot, și până la sfârșitul vieții pământești, omul trece printr-un șir continuu de schimbări, parcurgând etape în cadrul cărora corpul își modifică dimensiunile, proporțiile și compoziția. Toate aceste modificări necesită prezența unei varietăți de substanțe, dintre care cele mai multe sunt obținute din dietă, în cazul fătului din dieta mamei. Dezvoltarea intrauterină presupune formarea de țesuturi și organe, în cadrul unor procese de diviziune și diferențiere ce depind de o sumedenie de nu­trienți. Această perioadă a vieții este cea în care se pun multe dintre bazele organismului bebelușului, copilului, tânărului, adultului de mai târziu.

În cazul mamei, dar și al tatălui, stilul de viață joacă un rol important în sănătatea viitorilor copii încă înainte de procreare, deoarece meioza, procesul prin care se formează celulele sexuale, este foarte sensibilă la factorii de mediu, mai ales fizici (radiații) și chimici (alcool, substanțe din fumul de țigară, din alimente, medicamente, substanțe poluante din mediu ș.a.). De asemenea, malnutriția (prin deficit caloric și nutrițional sau prin supraconsum) poate contribui la infertilitate, determinând schimbări hormonale și scăderea numărului de celule sexuale atât la bărbați, cât și la femei.

Alegerile mamei în materie de alimentație pot avea efecte profunde asupra vieții și să­nătății copilului încă nenăscut, ca și asupra propriului organism, perioada sarcinii fiind caracterizată de schimbări majore unice, menite să susțină viața nouă ce crește în pântecele ei. Pe toată perioada sarcinii, dar cu precădere în primele zile și săptămâni, un micronutrient de maximă importanță este vitamina B9, folatul. Acest compus are un rol crucial în sinteza ADN-ului, sinteză care are loc intens, deoarece fără aceasta celulele nu se pot înmulți. Fiind o vitamină hidrosolubilă, corpul nu face rezerve de folat, așa încât embrionul se bazează pe ce primește din mâncare, adică din mâncarea mamei. Surse bune de folat sunt edamamele, lintea, fasolea ochi-negru, fasolea pestriță, năutul, fasolea neagră, sparanghelul, spanacul, broccoli, avocado.

Un alt eveniment important în creșterea și dezvoltarea noului organism îl constituie implantarea acestuia în peretele uterului matern. Aceasta se petrece în a șasea zi de la concepție, când celulele încep să se organizeze. Implantarea în peretele moale și foarte vascularizat al uterului se numește nidație și necesită implicarea vitaminei D. Parțial, aceasta este sintetizată în pielea mamei, sub acțiunea razelor UV, dar o parte importantă trebuie adusă din dietă - somon,  păstrăv, sardine, ciuperci sălbatice, ouă - sau dintr-un supliment alimentar.

Urmează etapa de sinteză a placentei și a cordonului ombilical, structurile care vor asigura legătura continuă cu corpul mamei. Deși sângele celor doi, mamă și făt, nu ajunge niciodată să se amestece, totuși schimbul de substanțe între cele două corpuri distincte se realizează foarte eficient: mama transferă oxigen, nutrienți, hormoni și preia substanțele rezultate din metabolismul propriu fătului pentru a le excreta. Totodată, mama poate transfera substanțe dăunătoare, de aceea femeile însărcinate trebuie să fie foarte atente cu privire la administrarea de medicamente sau alte substanțe.

Placenta este importantă și pentru corpul mamei, hormonii produși de aceasta având rol atât în susținerea efectivă a sarcinii, cât și în pregătirea pentru lactație. Toate aceste evenimente necesită, de asemenea, participarea unor nutrienți: proteine, vitaminele A, E și C, acizi grași omega-3. Întrucât excesul de vitamina A sub forma retinolului, adică de origine animală, poate fi dăunătoare fătului, este de preferat forma de beta-caroten, așa cum se găsește în morcovi, dovleac plăcintar, cartof dulce, spanac, kale, pepene galben.

Sintetizând, dieta mamei trebuie să fie una variată, echilibrată, fără excese, dar care să asigure necesarul caloric și nutrițional atât ei, cât și bebelușului încă nenăscut.