Albăstrelele, o plantă cu bune calități antiinflamatorii

Infuzia din muguri florali de albăstrele are multiple efecte benefice în tratarea infecțiilor tractului urinar, deoarece proprie­tățile plantei includ calități antibiotice și antiseptice. Proprietă­țile antibiotice și antioxidante ale florilor previn și alte boli, precum răceala obișnuită.

Originare din Europa mediteraneeană și Asia de Vest, astăzi, albăstrelele sunt cultivate pe scară largă ca plantă ornamentală. Însă florile conțin și substanțe nutritive esențiale, care includ biotina (vitamina B7) și calciul. Mugurii florali includ și alți compuși activi: antocianine, protocianina, flavone, antioxidanți, acid ascorbic (vitamina C). Valoarea medicinală a plantei constă, în principal, în proprie­tățile sale antiinflamatorii. 

Intern, ceaiul de albăstrele ajută la calmarea ulcerelor de stomac, în timp ce clătirea cu ceai este indicată pentru a accelera vindecarea rănilor sau sângerării gingiilor. Ceaiul poate fi, de asemenea, folosit pentru îm­bu­­nă­tățirea digestiei, iar conți­nutul ridicat de antioxidanți al plantei ajută la detoxifierea ficatului.

Albăstrelele sunt utilizate și în stimularea poftei de mâncare. Taninul natural găsit în plantă ajută la legarea proteinelor, ceea ce face ca utilizarea sa în tratamentul rănilor să fie deosebit de eficientă. În plus, cumarina fitochimică acțio­nează ca un anticoagulant, prin zdrobirea frunzelor și aplicarea sucului lor direct pe rană. Planta are un efect benefic și atunci când florile și frunzele zdrobite sunt aplicate, ca o cataplasmă, pe vânătăi, mușchi dureroși și articulații inflamate, datorită calităților sale antiinflamatoare. O infuzie foarte concentrată de flori, proaspete sau uscate, poate fi utilizată pentru a scăpa de mă­treață. În plus, planta poate fi utilizată pentru a calma apariția eczemelor. 

Albăstrelele sunt renumite și în tratarea diverselor afecțiuni ale ochilor, precum conjunctivita, datorită calităților sale antiinflamatorii, asociate cu proprietățile antiseptice, în timp ce calitățile sale astringente o fac utilă în tratarea cearcănelor și a altor afecțiuni oculare. 

Ca adaos în utilizările medicinale sau ca ingredient în amestecurile cu ceai, floarea poate fi utilizată pentru culoare, precum și pentru aroma sa ușor astringentă în salatele proaspete. 
Astfel, se adaugă în dietă calciu, săruri minerale, acid folic și vitamina C. Florile, sub formă de pudră, pot fi adăugate și la prăjituri sau alte produse de cofetărie. 

Pentru infuzie, luați două li­n­gu­rițe de petale uscate și adău­gați la o ceașcă de apă clocotită în prealabil. După ce s-a răcit, strecurați infuzia și spălați ochii obosiți sau pulveri­zați pe pielea iritată. 

Pentru scalpul descuamat sau alte afecțiuni ale pielii, se poate face o infuzie mai puternică a petalelor, aplicând o cataplasmă direct pe zonele afectate. 

O cataplasmă caldă este utilă și pentru articulațiile dureroase: mai multe linguri de flori uscate sau proaspete pot fi pasate și umezite în apă clocotită, timp de 15 minute, înainte de aplicare. 

Deoarece albăstrelele au o caracteristică antiinflamatorie, utilizarea lor în combinație cu alte medicamente antiinflamatoare trebuie monitorizată cu atenție. Cei care sunt tratați pentru pietre ale tractului urinar ar trebui, de asemenea, să evite consumul de preparate în care sunt folosite cantități mari de flori, întrucât proprietățile sale diuretice vor acționa în plus față de tratamentul deja aplicat de alte medicamente.

Terapeutic, preparatele din albăstrele pot fi utilizate atât intern, cât și extern, fără riscul de efecte secundare majore. Cei cu o sensibilitate alergică cunoscută la ambrozie, margarete, păpădie sau floarea-soarelui vor trebui să evite florile de albăstrele, pentru a nu avea reacții alergice similare.