Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Arborele de nucșoare, un rezervor de remedii binefăcătoare

Arborele de nucșoare, un rezervor de remedii binefăcătoare

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Ziarul Lumina - 09 Iulie 2018

Nucșoara este fructul unui arbore exotic, cunoscut în special pentru utilizările sale în domeniul gastronomiei și patiseriei. Folosit în calitate de condiment atât de des de bunicile noastre, nucșoara este, însă, utilizată cu succes și în medicina naturistă, mai ales pentru proprietățile sale digestive.

Originar din Insulele Moluce, cunoscute și sub denumirea de „insulele mirodeniilor”, situate în estul Indoneziei, arborele de nucșoare a fost introdus în plantații în alte zone tropicale din Asia, respectiv în insulele învecinate (Sumatra, Ceylon) și apoi, de acolo, a ajuns și în America de Sud. În țara noastră, fructul acestor arbori este cunoscut sub mai multe denumiri populare: nucșoară, nucă muscată, nucă mirositoare, nucă indiană.

Arborii sunt înalți de 8-15 m, uneori chiar 20 m. Scoarța este verzuie. Pentru a ușura recoltarea fructelor, arborii din plantațiile intensive sunt fasonați la o înălțime de circa 2-3 m.

Frunzele veșnic verzi sunt mari, lucioase, groase, ovale, de culoare verde-închis. Florile sunt mici, în formă de clopoțel, au culoare galbenă și apar la arbori în vârstă de peste 7 ani. Fructele sunt cărnoase, rotunde, cu diferite culori, de la maro-închis până la roșcat. În interior există un sâmbure mare, cafeniu, asemănător cu cel de la piersici.

În tratamentele naturiste, precum și în gastronomie, sunt utilizați sâmburii fructelor recoltate în lunile iulie-august. Sâmburii constituie un condiment foarte  apreciat, având aromă puternică, gust picant, dulce, ușor amărui.

Sâmburii sunt bogați în ulei eteric, ulei gras, pectine, substanțe colorante. Cei de calitate superioară se folosesc drept condimente, iar sâmburii de categorie inferioară intră la extragerea uleiului eteric.

Proprietățile terapeutice sunt datorate componentelor biochimice existente în uleiul volatil:
- digestive, carminative, antiseptice, bactericide, vermifuge;
- calmante, sedative, somnifere;
- antitusive, antinevralgice;
- excitante, stimulente, euforizante (în doze moderate);
- antioxidante;
- antireumatismale, antiinflamatoare;
- aromatice, condimentare.

Acțiuni terapeutice specifice

În bolile gastro-intestinale favorizează digestia, prin stimularea producerii de suc gastric, ajută la peristaltismul intestinelor, combate durerile de stomac, diareea, crampele, paraziții intestinali, împiedică fermentațiile intestinale cu balonări, flatulență și halenă greu mirositoare și stimulează pofta de mâncare.

Combate stenozarea și rigidizarea arterelor și inhibă formarea cheagurilor de sânge, asigurând astfel fluidizarea circulației sanguine.

Reduce conținutul de colesterol nociv (LDL) și depozitele grase din jurul ficatului, inimii și aortei.

La nivelul sistemului nervos acționează prin evitarea stărilor de stres, amețeli, dureri de cap, insomnii, oboseală, anxietate și rău de mare.

La persoanele de toate vârstele stimulează sistemul imunitar, prin creșterea rezistenței organismului la infecții virale și bacteriene.

În uz extern, nucșoara are efecte vulnerare și antiinflamatoare în dureri articulare și musculare, reumatism, tendinită și leziuni. Pe zona afectată se face, de trei ori pe zi, un masaj cu un amestec din trei picături de ulei eteric de nucșoară, în 50 ml de ulei vegetal de măsline sau floarea-soarelui.

Forme de utilizare

În alimentație, nucșoara are numeroase utilizări, având rol condimentar în preparate culinare mai greu digerabile, cum ar fi mezelurile, carnea grasă, untura, slănina, conservele din carne, supele concentrate cu carne de porc sau vită, sosurile, preparatele calde cu cașcaval, budincile, prăjiturile, dulciurile de patiserie și panificație, compoturile.

Atenție, nucșoara măcinată își pierde rapid aroma, mai ales la lumină, aer și umezeală, de aceea se recomandă ca măcinarea să se facă chiar înainte de consum.

În scopuri terapeutice se folosesc infuzii, tincturi, ulei eteric și unt de nucșoară, care intră în diferite rețete de alifii, pomezi și în balsamul Nerval.

Infuzia se prepară dintr-o linguriță de semințe pisate, la 200 ml de apă clocotită; se infuzează acoperit 10 minute, se strecoară și se beau câte trei căni, înainte de mesele principale, ajutând digestia, alinând durerile de stomac și crampele stomacale, îndepărtând halena cronică.

Sucul aromatizat de mere se prepară din 250 ml de suc de mere, la care se adaugă o linguriță de semințe pisate de nucșoară + o linguriță de semințe de coriandru + o linguriță de chimen + jumătate de linguriță de semințe de anason stelat + o linguriță frunze de melisă. Se fierbe două-trei minute, se infuzează 10 minute, se îndulcește cu miere și se păstrează la frigider. Se consumă câte un păhărel de 50 ml pe zi.

La fabricarea unor produse farmaceutice este introdus uleiul de nucșoară, ca odorant și modificator de gust, precum și pentru acțiuni analgezice și tonice. (Prof. univ. dr. Constantin Milică - din volumul „Sănătate din pomul Domnului”)