Ce riscuri implică o alimentaţie greşită

Pentru un organism sănătos, alimentaţia trebuie să fie normocalorică, chiar cu restricţii calorice bine echilibrate, cu condiţia să conţină numai atâtea calorii cât sunt necesare organismului, în funcţie de ritmul de consum pentru fiecare vârstă, de efortul fizic şi intelectual depus. S-a demonstrat că persoanele care au un aport caloric mai redus şi un consum minim de grăsimi sunt mai puţin expuse la îmbolnăviri de cancere şi de afecţiuni cardiovasculare.

Mesele copioase, cu cărnuri, slănine, afumături, mezeluri, conserve, alcooluri tari, cafele şi tutun dau multă satisfacţie pe moment, dar, după vârsta de 40-50 de ani, încep să deregleze serios ritmul digestiei şi să favorizeze apariţia obezităţii, cu consecinţe grave asupra activităţii inimii. Prin modificarea toleranţei digestive şi prin reducerea treptată a funcţiilor enzimatice, mâncărurile greu digerabile nu sunt metabolizate normal, rămân mult timp în stomac (circa 8 ore) şi în intestine (peste 20 de ore), se alterează şi produc acizi toxici, care declanşează boli digestive (gastrite, ulcere, colite, balonări, constipaţii, cancer de colon). În unele cazuri, măresc conţinutul de colesterol şi lipide din sânge, care se depun pe pereţii vaselor sangvine, favorizând apariţia unor boli grave, ca ateroscleroza, arterite, flebite, tromboze, ulcere varicoase. De asemenea, consumul în exces de dulciuri concentrate solicită prea mult pancresul şi duce, uneori, la diabet zaharat.

De asemenea, stilul de alimentaţie în grabă, cu produse „fast food“, încărcate cu grăsimi, cărnuri şi zaharuri, predispune la dependenţă prin declanşarea în creier a unor reacţii care conduc la supraalimentaţie, urmată de celulită şi obezitate.

Necesarul zilnic de calorii pentru un adult sănătos

Un adult sănătos cu o activitate moderată, care consumă zilnic 2.800-3.000 calorii, are nevoie, în medie, de 70-80 grame proteine (300-400 calorii), 300-400 grame glucide (1.200-1.600 calorii) şi 80-100 grame lipide (700-800 calorii). La acestea se adaugă 500-800 grame fructe şi legume care aduc necesarul de vitamine, minerale, glucide şi o parte din cantitatea de apă.

Peste aceste plafoane, cantitatea de alimente se măreşte numai în situaţia unei activităţi fizice mai intense. Este foarte dăunătoare hrana consumată în exces, peste potenţialul de prelucrare a aparatului digestiv, care devine supraîncărcat şi suprasolicitat. La persoanele gurmande se deschide uşor calea spre îngroşarea vaselor sangvine, cu flebite, tromboze şi ateroscleroză, ca factori principali ai îmbătrânirii precoce, creşterea colesterolului depus în interiorul arterelor, formarea de cheaguri de sânge, irigarea defectuoasă a creierului şi o suprasolicitare a inimii, aflată într-o continuă oboseală.

Ce presupune alimentaţia raţională

În alimentaţia raţională, cu o hrană sănătoasă, se recomandă cât mai multe legume nefierte, salate uşor asimilabile cu morcov (care previne îmbătrânirea tenului şi apariţia ridurilor), salată verde, spanac, ţelină, ridichi, varză, conopidă, mărar, pătrunjel, fasole păstăi, mazăre, soia, tomate, castraveţi, ceapă, usturoi, praz, ardei, asmăţui, ciuperci. Printre fructele cu mare eficacitate în păstrarea tinereţii ţesuturilor un loc aparte revine merelor, consumate în stare crudă, coapte, în compot, sucuri sau siropuri. Reţinem că fructele şi legumele sunt bogate în fibre (celuloză) cu rol în stimularea tranzitului intestinal şi de aceea digestia lor se face în 20-30 minute, fără să fermenteze sau să putrezească pe căile digestive, evitând astfel producerea de gaze, vărsături, arsuri, indigestii şi intoxicaţii ale sângelui. În comparaţie, digestia cărnii se realizează în 10-15 ore, lăsând multe toxine, constipaţii şi afecţiuni ale colonului.

Aromatizarea şi condimentarea alimentelor se poate realiza tot cu produse vegetale (chimion, coriandru, măghiran, tarhon, cimbru, muştar, frunze de ţelină, ardei roşu, uneori cu busuioc, salvie, mentă, roiniţă etc). Prin consumarea zilnică a acestor produse se asigură necesarul de proteine asimilabile, calciu, riboflavone, vitamine, săruri minerale (Fe, Ca, Mg, K, Zn, Si) şi enzime cu rol biocatalizator. Fructele, legumele şi zarzavaturile proaspete au o contribuţie însemnată în creşterea capacităţii de apărare a organismului. În cazul unei alimentaţii deficitare în vitamine, scade activitatea fagocitară a leucocitelor, precum şi producerea de anticorpi, organismul fiind uşor supus agresiunilor maladive, cu o evoluţie severă.

Trebuie să reţinem că vitaminele sintetice fabricate în retortele fabricilor chimice nu conţin compuşi sinergici (enzime, activatori şi aditivi coenzimatici) şi de aceea nu pot înlocui vitaminele naturale existente în plante. Fără vitamine naturale din grupele B, C şi E, adulţii ar îmbătrâni încă de la vârsta de 25 de ani, devenind fiinţe suferinde şi obosite.

Alte alimente dietetice pot fi considerate: carne slabă (de pui, viţel), sardele, peşte slab şi fructe de mare cu conţinut redus în lipide saturate, pâine integrală (graham), cereale germinate şi tărâţe (germenii de grâu, secară sau ovăz, în doză de 500 g pe zi, dau un conţinut de proteine de patru ori mai mare decât un ou), lapte degresat, iaurt, brânzeturi degresate, seminţe de bostan şi susan, miere de albine bogată în mineralele necesare. Toate aceste alimente dau energie, vitalitate, stare de relaxare şi sentimente de bună dispoziţie, mai ales în condiţii de stres şi tensiune.

La ce e bine să renunţăm, treptat?

Alimentele cu restricţie sau chiar eliminate dintr-un regim sănătos sunt: grăsimile animale (slănină, şuncă, untură), carnea de porc, mezeluri, afumături, conserve şi peşte gras. Acestea sunt considerate de specialişti drept veritabile otrăvuri sau chiar bombe cu efect întârziat introduse în corp, unde declanşează dispepsii, enterite, apendicită, gută, febră tifoidă, dizenterie, tuberculoză şi cancer.

Se reduc din alimentaţie prăjelile, laptele gras, sarea, biscuiţii, produsele de patiserie şi dulciurile concentrate care solicită prea mult pancreasul, gogoşile, pizza, dulceţurile, cremele, ciocolatele, îngheţatele, condimentele iuţi (piper, muştar) şi chiar pâinea albă. Este bine cunoscut că la prepararea pâinii albe cu făină fină se pierd 17 compuşi nutritivi naturali şi se adaugă cinci compuşi sintetici, inclusiv E-uri, mărind riscul îmbolnăvirilor de cancer, diabet zaharat, ateroscleroză, cataractă şi obezitate.

Pe cât este posibil, se limitează sau se exclude din alimentaţie zahărul alb, un produs industrial care se obţine prin rafinarea trestiei şi sfeclei de zahăr într-un proces tehnologic foarte complicat, ce elimină numeroase vitamine, minerale, proteine asimilabile, fibre şi alte substanţe utile organismului. S-a constatat că zahărul alb are o serie de efecte negative cum ar fi: inhibarea sistemului imunitar şi a hormonului de creştere, apariţia diabetului, a unor forme de cancer, a candidozei şi a cariilor dentare. Sărăcind organismul de potasiu şi magneziu, zahărul industrial constituie un factor determinant în apariţia bolilor cardiovasculare (arterite), a obezităţii şi a unor reacţii neurologice (oboseală, somnolenţă, ameţeli, nevroze, lipsa de voinţă, pierderea memoriei, impotenţă).

Alcoolul atacă sistemul nervos

Alcoolurile tari şi tutunul, consumate în mod constant şi în cantităţi mari, afectează întreg organismul, provocând tulburări morfo-funcţionale neuro-endocrine, cardiovasculare, renale, musculare şi în special hepatice. Se produc tulburări complexe, cu scăderea capacităţii fizice şi intelectuale şi scăderea duratei de viaţă. Semnele clinice sunt la început moderate ca: oboseală, ameţeli, cefalee, insomnii, tulburări de echilibru, de memorie, dureri la mers forţat. Treptat fenomenele se agravează cu riscul apariţiei anginei pectorale şi a infarctului de miocard, ramolismentul, hemoragia cerebrală, arteriopatia periferică a membrelor inferioare până la cangrenă.

La femei, abuzul de alcool duce la deteriorarea pielii, prin vasodilataţie cutanată, până la îmbătrânirea prematură a tenului, ce devine ofilit, ridat, zbârcit. Alcoolurile tari dăunează asupra sistemului nervos, distrug trupul, memoria şi creierul.

Tutunul, prin substanţele toxice pe care le conţine, produce o uzură prematură şi îmbătrânire precoce, fumatul fiind considerat una dintre cele mai periculoase toxicomanii prin caracterul său de masă. Dacă fumatul începe din perioada de creştere, produce o scădere în dezvoltarea corpului.

De asemenea, se exclud băuturile răcoritoare sintetice, cu mult zahăr şi aditivi sintetici (E-uri) şi înlocuirea lor cu sucuri naturale, preparate în casă, eventual fără zahăr. Cu mare efect se recomandă ca dimineaţa şi seara să se consume o limonadă cu multă lămâie şi cu 1-2 linguriţe de miere.

Se va renunţa treptat la cafea, pentru a fi înlocuită cu ceai verde sau alte băuturi naturiste energizante.

Respectarea acestor diete ar asigura o întinerire cu 10-15 ani, mărind potenţialul energetic, vitalitatea, păstrarea memoriei şi rezistenţa la boli.